1. Bătrânul, către Gaiu cel iubit, pe care-l iubesc întru adevăr.
2. Iubitule, mă rog ca-ntru toate să sporești și să ai tot atâta sănătate precum îți este sufletul de spornic.
3. Mult m-am bucurat când au venit frații și au mărturisit despre adevărul tău, despre felul cum trăiești tu întru adevăr.
4. Mai mare bucurie decât aceasta nu am: să aud că fiii mei umblă întru adevăr.
5. Iubitule, ceea ce faci tu față de frați o faci cu credincioșie, și aceasta pentru străini,
6. care-n fața Bisericii au dat mărturie despre iubirea ta. Bine vei face să-i ajuți în călătoria lor într-un chip vrednic de Dumnezeu;
7. că pentru numele Său au plecat ei la drum, fără să primească nimic de la păgâni.
8. Noi, deci, datori suntem să-i sprijinim pe unii ca aceștia, ca să le fim împreună-lucrători pentru adevăr.
9. Eu am scris ceva Bisericii; dar Diotref, care ține să fie primul între ei, nu ne primește.
10. Pentru aceea, dacă voi veni, îi voi aminti de faptele pe care le face, defăimându-ne cu vorbe urâte; și nemulțumit fiind el cu acestea, nici că el îi primește pe frați, nici că-i lasă pe cei ce vor să-i primească, și-i dă afară din Biserică.
11. Iubitule, nu urma răul, ci binele. Cel ce face binele, din Dumnezeu este; cel ce face răul, nu L-a văzut pe Dumnezeu.
12. Lui Dimitrie i s-a dat mărturie din partea tuturor și din partea adevărului însuși; mărturie îi dăm și noi, și tu știi că mărturia noastră este adevărată.
13. Aveam multe să-ți scriu, dar nu vreau să ți le scriu cu cerneală și condei.
14. Nădăjduiesc însă ca-n curând să te văd, și vom vorbi gură către gură.
15. Pace ție! Prietenii te îmbrățișează. Îmbrățișați pe prieteni, pe fiecare după numele lui.