1. De aceea eu, cel întemnițat întru Domnul, din suflet vă rog să umblați cu vrednicie, potrivit chemării cu care ați fost chemați,
2. cu toată smerenia și blândețea, cu îndelungă-răbdare, întru iubire îngăduindu-vă unii pe alții,
3. străduindu-vă să păstrați unitatea duhului întru legătura păcii.
4. Un singur Trup și un singur Duh, așa cum ați și fost chemați la o singură Nădejde a chemării voastre;
5. un singur Domn, o singură Credință, un singur Botez,
6. un singur Dumnezeu și Tată al tuturor, Care este peste toți și prin toți și-ntru toți.
7. Dar fiecăruia dintre noi i s-a dat harul după măsura darului lui Hristos.
8. Pentru aceea zice: Suindu-Se la înălțime, robit-a robia și daruri datu-le-a oamenilor.
9. Iar aceea că S-a suit – ce înseamnă decât că El mai întâi S-a pogorît în părțile cele mai de jos ale pământului?
10. Cel ce S-a pogorît, El este și Cel ce S-a suit mai presus de toate cerurile, pentru ca să umple totul. –
11. Și El i-a dat pe unii să fie apostoli, pe alții profeți, pe alții binevestitori, pe alții păstori și învățători,
12. ca să-i pregătească pe sfinți pentru lucrarea slujirii, spre zidirea trupului lui Hristos,
13. până ce toți vom ajunge la unitatea credinței și a cunoașterii Fiului lui Dumnezeu, la starea de bărbat desăvârșit, la măsura vârstei plinătății lui Hristos;
14. ca să nu mai fim copii, clătinați de valuri și purtați de orice vânt de-nvățătură încoace și-ncolo prin viclenia oamenilor, prin meșteșugul lor de a atrage-n rătăcire;
15. ci-n iubire trăind după adevăr, în toate să creștem întru El Care este Capul, Hristos,
16. dintru Care întregul trup, bine alcătuit și bine încheiat prin toate legăturile care-l hrănesc după lucrarea fiecărei părți la măsura ei, își face creșterea spre a se zidi el însuși întru iubire.
17. Așadar, aceasta spun și mărturisesc întru Domnul: de acum să nu mai umblați așa cum umblă păgânii în deșertăciunea minții lor,
18. întunecați fiind la minte, înstrăinați de viața lui Dumnezeu, din pricina necunoștinței care este în ei, din pricina împietririi inimii lor;
19. fiind ei în nesimțire, s-au dat pe ei înșiși nerușinării, spre nesățioasa săvârșire a tot felul de necurății.
20. Voi însă nu așa L-ați primit în învățătură pe Hristos,
21. dacă într-adevăr L-ați ascultat și dacă ați fost învățați întru El așa cum este adevărul întru Iisus:
22. Să vă dezbrăcați de omul cel vechi al fostului vostru fel de viață, care se strică prin poftele înșelăciunii,
23. să vă înnoiți în duhul minții voastre
24. și să vă îmbrăcați în omul cel nou, cel zidit după Dumnezeu în dreptatea și sfințenia adevărului.
25. Pentru aceea, lepădând minciuna, grăiți adevărul fiecare cu aproapele său, căci unul altuia ne suntem mădulare.
26. Mâniați-vă, dar nu păcătuiți; peste mânia voastră să nu apună soarele,
27. nici să-i dați diavolului prilej.
28. Cine-a furat să nu mai fure, ci mai degrabă să se ostenească lucrând cinstit cu mâinile sale, ca să aibă să dea celui ce are nevoie.
29. Nici un cuvânt rău să nu iasă din gura voastră, ci numai cel care este bun spre zidirea cea de trebuință, pentru ca el să dea har celor ce-l aud.
30. Să nu întristați Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu, întru Care ați fost pecetluiți pentru ziua răscumpărării.
31. Să piară de la voi toată amărăciunea și întărâtarea și mânia și strigarea și blasfemia împreună cu toată răutatea.
32. Ci fiți buni între voi, milostivi, iertându-vă unul altuia, așa cum și Dumnezeu v-a iertat vouă întru Hristos.