1. Văzând Iisus mulțimile, S-a suit în munte: și șezând El, au venit la Dânsul ucenicii Săi
2. și, deschizându-și gura, îi învăța, zicând:
3. „Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este împărăția cerurilor.
4. Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.
5. Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul.
6. Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.
7. Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui.
8. Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.
9. Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.
10. Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor.
11. Fericiți veți fi când din pricina Mea vă vor ocărî și vă vor prigoni și, mințind, vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră.
12. Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri, că așa i-au prigonit pe profeții de dinaintea voastră.
13. Voi sunteți sarea pământului; dacă sarea-și va pierde gustul, cu ce se va săra?; de nimic nu mai e bună, decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni.
14. Voi sunteți lumina lumii; nu poate să se ascundă cetatea din vârful muntelui;
15. nici aprinde cineva făclie și o pune sub obroc, ci în sfeșnic, și ea le luminează tuturor celor din casă.
16. Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât ei să vadă faptele voastre cele bune și să-L slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri.
17. Să nu socotiți că am venit să stric legea sau profeții; n-am venit să stric, ci să plinesc.
18. Că adevăr vă grăiesc: Înainte de a trece cerul și pământul, nici o iotă sau o cirtă din lege nu va trece până ce toate se vor împlini.
19. Așadar, cel ce va strica una din aceste porunci foarte mici și astfel îi va învăța pe oameni, foarte mic se va chema în împărăția cerurilor; dimpotrivă, cel ce le va face și astfel va învăța, acela mare se va chema în împărăția cerurilor.
20. Că vă spun: Dacă dreptatea voastră n-o va întrece pe a cărturarilor și a fariseilor, nu veți intra în împărăția cerurilor.
21. Ați auzit că s-a spus celor de demult: Să nu ucizi; iar cel ce va ucide, vrednic este de judecată.
22. Eu însă vă spun: Oricine se mânie pe fratele său, vrednic va fi de judecată; și cel ce-i va zice fratelui său: Netrebnicule!, vrednic va fi de judecata sinedriului; iar cel ce-i zice: Nebunule!, vrednic va fi de gheena focului.
23. Deci, dacă-ți vei aduce darul tău la altar și acolo îți vei aminti că fratele tău are ceva împotrivă-ți,
24. lasă-ți darul acolo, înaintea altarului, mergi mai întâi și te împacă cu fratele tău și numai după aceea întoarce-te și adu-ți darul.
25. Împacă-te cu pârâșul tău degrabă, cât încă mai ești cu el pe cale, ca nu cumva pârâșul să te dea pe mâna judecătorului, iar judecătorul pe aceea a slujbașului și să fii aruncat în temniță;
26. adevăr îți spun: nu vei ieși de acolo până nu vei fi dat și cel din urmă ban.
27. Ați auzit că s-a spus celor de demult: Să nu te desfrânezi;
28. Eu însă vă spun că oricine se uită la o femeie spre a o pofti s-a și desfrânat cu ea în inima lui.
29. Iar dacă ochiul tău cel drept îți devine piatră de poticnire, scoate-l și aruncă-l de la tine, că mai bine îți este să piară unul din mădularele tale, iar nu tot trupul să-ți fie aruncat în gheenă.
30. Și dacă mâna ta cea dreaptă îți devine piatră de poticnire, taie-o și arunc-o de la tine, că mai bine îți este să piară unul din mădularele tale, iar nu tot trupul să-ți fie aruncat în gheenă.
31. S-a mai spus: Cel ce-și va lăsa femeia, să-i dea carte de despărțirea.
32. Eu însă vă spun că oricine-și va lăsa femeia, în afara pricinii de desfrânare, o face să săvârșească adulter; iar cel ce o va lua pe cea lăsată, adulter săvârșește.
33. Ați auzit că s-a spus celor de demult: Să nu juri strâmb, ci jurămintele tale să le ții înaintea Domnului.
34. Eu însă vă spun: Să nu te juri nicicum: nici pe cer, fiindcă este tronul lui Dumnezeu;
35. nici pe pământ, fiindcă este așternut al picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, fiindcă este cetate a Marelui Împărat;
36. nici pe capul tău să nu te juri, fiindcă tu nu poți să faci un singur fir de păr, alb sau negru.
37. Ci cuvântul vostru să fie: Da, da; Nu, nu; iar ce este mai mult decât atâta, de la Cel-Rău este.
38. Ați auzit că s-a spus: Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte;
39. Eu însă vă spun: Nu stați împotriva celui rău; iar celui ce te lovește peste obrazul drept, întoarce-i-l și pe celălalt.
40. Celui ce vrea să se judece cu tine și să-ți ia haina, lasă-i lui și cămașa.
41. Iar de te va sili cineva să mergi o milă, mergi cu el două.
42. Celui care cere de la tine, dă-i; și celui ce vrea să se împrumute de la tine, nu-i întoarce spatele.
43. Ați auzit că s-a spus: Să-l iubești pe aproapele tău și să-l urăști pe vrăjmașul tău;
44. dar Eu vă spun: Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blesteamă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc,
45. ca să fiți fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și face să plouă peste cei drepți și peste cei nedrepți.
46. Că dacă-i iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veți avea? Oare vameșii nu fac și ei la fel?
47. Și dacă-i îmbrățișați doar pe frații voștri, ce faceți mai mult? Oare păgânii nu fac și ei tot așa?
48. Drept aceea, fiți voi desăvârșiți, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârșit este!