1. Apoi a plecat Avraam de acolo spre miazăzi şi s-a aşezat între Cadeş şi Sur şi a trăit o vreme în Gherara.
2. Şi a zis Avraam despre Sarra, femeia sa: „Mi-e soră“, căci se temea să spună: „E femeia mea“, ca nu cumva să-l ucidă locuitorii cetăţii aceleia din pricina ei. Iar Abimelec, regele Gherarei, a trimis şi a luat pe Sarra.
3. Dar noaptea în vis a venit Dumnezeu la Abimelec şi i-a zis: „Iată, tu ai să mori pentru femeia pe care ai luat-o, căci ea are bărbat“.
4. Abimelec însă nu se atinsese de ea şi a zis: „Doamne, ucide-vei oare chiar şi un om drept?
5. Oare n-a zis el singur: „Mi-e soră?“. Ba şi ea mi-a zis: „Mi-e frate!“. Eu cu inimă nevinovată şi cu mâini curate am făcut aceasta“.
6. Iar Dumnezeu i-a zis în vis: „Şi Eu ştiu că cu inimă nevinovată ai făcut aceasta şi te-am ferit de a păcătui împotriva Mea; de aceea nu ţi-am îngăduit să te atingi de ea.
7. Acum însă dă înapoi femeia omului aceluia, că e proroc, şi se va ruga pentru tine şi vei fi viu; iar de nu o vei da înapoi, să ştii bine că ai să mori şi tu şi toţi ai tăi!“.
8. Şi, sculându-se Abimelec, a doua zi de dimineaţă, a chemat pe toţi slujitorii săi şi le-a povestit toate acestea în auz, şi s-au spăimântat toţi oamenii aceia foarte tare.
9. Apoi a chemat Abimelec pe Avraam şi i-a zis: „Ce mi-ai făcut tu? Cu ce ţi-am greşit eu, de ai adus asupra mea şi asupra ţării mele aşa păcat mare? Tu mi-ai făcut un lucru, care nu se cuvine a-l face!“.
10. Şi a mai zis Abimelec către Avraam: „Ce ai socotit tu, de ai făcut una ca asta?“.
11. Răspuns-a Avraam: „Am socotit că prin ţinutul acesta lipseşte frica de Dumnezeu şi voi fi omorât din pricina femeii mele.
12. Cu adevărat ea mi-e soră după tată, dar nu ştiu după mamă, iar acum mi-e soţie.
13. Iar când m-a scos Dumnezeu din casa tatălui meu, ca să pribegesc, am zis către ea: „Să-mi faci acest bine, şi, în orice loc vom merge, să zici de mine: „Mi-e frate!“.
14. Atunci a luat Abimelec o mie de sicli de argint, vite mari şi mici, robi şi roabe şi a dat lui Avraam; şi i-a dat înapoi şi pe Sarra, femeia sa.
15. Şi a zis Abimelec către Avraam: „Iată, ţinutul meu îţi este la îndemână: locuieşte unde îţi place!“.
16. Iar către Sarra a zis: „Iată, dau fratelui tău o mie de sicli de argint, care vor fi ca un văl pe ochi pentru cei ce sunt împrejurul tău şi pentru lumea toată. Şi iată că acum eşti socotită dreaptă!“.
17. Şi s-a rugat Avraam lui Dumnezeu şi Dumnezeu a vindecat pe Abimelec, pe femeia lui şi pe roabele lui, şi acestea au început a naşte.
18. Căci Domnul lovise cu stârpiciune toată casa lui Abimelec, pentru Sarra, femeia lui Avraam.