Facerea

Capitolul26|Isaac în țara Filistenilor.Legământul cu Abimelec.
1. Şi a fost o foamete în ţară, afară de foametea cea dintâi, care se întâmplase în zilele lui Avraam. Atunci s-a dus Isaac în Gherara, la Abimelec, regele Filistenilor.
2. Atunci Domnul i S-a arătat şi i-a zis: „Să nu te duci în Egipt, ci să locuieşti în ţară, unde-ţi voi zice Eu.
3. Locuieşte în ţara aceasta şi Eu voi fi cu tine şi te voi binecuvânta, că ţie şi urmaşilor tăi voi da toate ţinuturile acestea şi-Mi voi împlini jurământul cu care M-am jurat lui Avraam, tatăl tău.
4. Voi înmulţi pe urmaşii tăi ca stelele cerului şi voi da urmaşilor tăi toate ţinuturile acestea; şi se vor binecuvânta întru urmaşii tăi toate popoarele pământului,
5. Pentru că Avraam, tatăl tău, a ascultat cuvântul Meu şi a păzit poruncile Mele, poveţele Mele, îndreptările Mele şi legile Mele!“.
6. De aceea s-a aşezat Isaac în Gherara.
7. Iar locuitorii ţinutului aceluia l-au întrebat despre Rebeca, femeia sa, cine e şi el a zis: „Aceasta este sora mea!“, căci s-a temut să zică: „E femeia mea!“, ca nu cumva să-l omoare oamenii locului aceluia din pricina Rebecăi, pentru că era frumoasă la chip.
8. Dar după ce a trăit el acolo multă vreme, s-a întâmplat că Abimelec, regele Filistenilor, să se uite pe fereastră şi să vadă pe Isaac jucându-se cu Rebeca, femeia sa.
9. Atunci a chemat Abimelec pe Isaac şi i-a zis: „Adevărat e că-i femeia ta? De ce dar ai zis: „Aceasta-i sora mea?“. Şi Isaac a răspuns: „Pentru că mă temeam să nu fiu omorât din pricina ei“.
10. Zisu-i-a Abimelec: „Pentru ce ne-ai făcut aceasta? Puţin a lipsit ca cineva din neamul meu să se fi culcat cu femeia ta şi ne-ai fi făcut să săvârşim păcat“.
11. Apoi a dat Abimelec poruncă la tot poporul său, zicând: „Tot cel ce se va atinge de omul acesta şi de femeia lui va fi vinovat morţii“.
12. Şi a semănat Isaac în pământul acela şi a cules anul acela rod însutit. Domnul l-a binecuvântat,
13. Şi omul acela a ajuns bogat şi a sporit tot mai mult, până ce a ajuns bogat foarte.
14. Avea turme de oi, cirezi de vite şi ogoare multe, încât îl pizmuiau Filistenii.
15. Toate fântânile, pe care le săpaseră robii tatălui său, în zilele lui Avraam, tatăl său, Filistenii le-au stricat şi le-au umplut cu pământ.
16. Atunci a zis Abimelec către Isaac: „Du-te de la noi, că te-ai făcut mult mai tare decât noi!“.
17. Şi s-a dus Isaac de acolo şi, tăbărând în valea Gherara, a locuit acolo.
18. Apoi a săpat Isaac din nou fântânile de apă, pe care le săpaseră robii lui Avraam, tatăl său, şi pe care le astupaseră Filistenii după moartea lui Avraam, tatăl său, şi le-a numit cu aceleaşi nume, cu care le numise Avraam, tatăl său.
19. După aceea au mai săpat slugile lui Isaac şi în valea Gherara şi au aflat acolo izvor de apă bună de băut.
20. Dar se certau ciobanii din Gherara cu ciobanii lui Isaac, zicând: „Apa este a noastră!“. De aceea Isaac a pus fântânii aceleia numele Esec, din pricină că se sfădiseră pentru ea.
21. Ducându-se apoi de acolo, Isaac a săpat altă fântână şi se certau şi de la aceasta. De aceea Isaac i-a pus numele Sitna.
22. Apoi s-a mutat şi de aici şi a săpat altă fântână, pentru care nu s-au mai certat, şi i-a pus numele Rehobot, căci îşi zicea: „Datu-ne-a astăzi Domnul loc larg şi vom spori pe pământ“.
23. De aici Isaac s-a urcat către Beer-Şeba.
24. În noaptea aceea i S-a arătat Domnul şi i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, tatăl tău! Nu te teme, că Eu sunt cu tine şi te voi binecuvânta şi voi înmulţi pe urmaşii tăi, pentru Avraam, sluga Mea“.
25. Acolo a făcut Isaac jertfelnic şi a chemat numele Domnului şi îşi întinse acolo cortul său. Şi au săpat acolo slugile lui Isaac o fântână, în valea Gherarei.
26. Atunci au venit din Gherara la el: Abimelec şi Ahuzat, care luase pe nora lui, şi Ficol, căpetenia oştirii lui.
27. Iar Isaac le-a zis: „La ce aţi venit la mine, voi care mă urâţi şi m-aţi alungat de la voi?“.
28. Iar ei au zis: „Am văzut bine că Domnul este cu tine şi am zis să facem cu tine jurământ şi să încheiem legământ cu tine,
29. Ca tu să nu ne faci niciun rău, cum nici noi nu ne-am atins de tine, ci ți-am făcut bine şi te-am scos de la noi cu pace; şi acum eşti binecuvântat de Domnul“.
30. Atunci Isaac le-a făcut ospăţ şi ei au mâncat şi au băut.
31. Sculându-se apoi a doua zi de dimineaţă, au jurat unul altuia. Şi le-a dat drumul Isaac şi ei s-au dus de la dânsul cu pace.
32. Tot în ziua aceea venind slugile lui Isaac, l-au vestit de fântâna ce o săpaseră şi au zis: „Am găsit apă!“.
33. Şi a numit Isaac fântâna aceea Şibea, adică jurământ. De aceea se şi numeşte cetatea aceea Beer-Şeba, adică fântâna jurământului, până în ziua de astăzi.
34. Iar Isav, fiind acum de patruzeci de ani, şi-a luat două femei: pe Iudit, fata lui Beeri Heteul, şi pe Basemata, fata lui Elon Heteul.
35. Dar ele amărau pe Isaac şi pe Rebeca.