Facerea

Capitolul40|Iosif tâlcuiește visele dregătorilor lui Faraon.
1. S-a întâmplat însă după aceasta ca marele paharnic al regelui Egiptului şi marele pitar să greşească înaintea regelui Egiptului, stăpânul lor.
2. Atunci s-a mâniat Faraon pe cei doi dregători ai săi: pe mai-marele paharnic şi pe mai-marele pitar
3. Şi i-a pus sub pază în temniţă, în casa căpeteniei gărzii, unde era închis Iosif.
4. Iar căpetenia temniţei a rânduit la ei pe Iosif să le slujească; şi au rămas ei câteva zile în temniţă.
5. Într-o noapte însă mai-marele pitar şi mai-marele paharnic ai regelui Egiptului, care erau închişi în temniţă, au visat amândoi vise; dar fiecare visul său şi fiecare vis cu înţelesul lui.
6. Iar dimineaţa, când a intrat Iosif la ei, iată erau tulburaţi.
7. Şi a întrebat Iosif pe dregătorii lui Faraon, care erau cu el la stăpânul său sub pază, şi le-a zis: „De ce sunt astăzi triste feţele voastre?“.
8. Iar ei au răspuns: „Am visat nişte vise şi nu are cine ni le tâlcui“. Zis-a lor Iosif: „Oare tâlcuirile nu sunt ele de la Dumnezeu? Spuneţi-mi dar visele voastre!“.
9. Atunci a spus marele paharnic visul său lui Iosif şi a zis: „Eu am văzut în vis că era înaintea mea o coardă de vie;
10. Şi coarda aceea avea trei viţe; apoi a înfrunzit, a înflorit şi au crescut struguri şi s-au copt.
11. Şi paharul lui Faraon era în mâna mea; şi părea că am luat un strugure şi l-am stors în paharul lui Faraon şi am dat paharul în mâna lui Faraon“.
12. Acestuia Iosif i-a zis: „Iată tâlcuirea visului tău: cele trei viţe înseamnă trei zile.
13. După trei zile îşi va aduce aminte Faraon de dregătoria ta şi te va pune iarăşi în slujba ta; şi vei da lui Faraon paharul în mână, cum făceai mai înainte, când erai paharnic la el.
14. Deci, când vei fi la bine, adu-ţi aminte şi de mine şi fă-mi bine de pune pentru mine cuvânt la Faraon şi mă scoate din închisoarea aceasta;
15. Căci eu sunt furat din pământul Evreilor; şi nici aici n-am făcut nimic, ca să fiu aruncat în temniţa aceasta“.
16. Văzând mai-marele pitar că a tâlcuit bine, a zis către Iosif: „Şi eu am visat un vis: şi iată că aveam pe cap trei panere cu pâine.
17. Iar în panerul cel mai de deasupra se aflau toate felurile de aluaturi coapte, din care mănâncă Faraon, şi păsările cerului le ciuguleau din panerul cel de pe capul meu“.
18. Răspunzând acestuia, Iosif i-a zis: „Iată şi tâlcuirea visului tău: cele trei panere înseamnă trei zile.
19. După trei zile Faraon îţi va lua capul şi te va spânzura pe un lemn şi păsările cerului îţi vor ciuguli carnea“.
20. Iar a treia zi, fiind ziua naşterii lui Faraon, a făcut acesta ospăţ pentru toţi dregătorii săi şi în mijlocul dregătorilor săi şi-a adus aminte de paharnic şi de mai-marele pitar;
21. Şi a pus iarăşi pe mai-marele paharnic în dregătoria lui, şi dădea el paharul lui Faraon în mână;
22. Iar pe mai-marele pitar l-a spânzurat, după tâlcuirea pe care o făcuse Iosif.
23. Dar mai-marele paharnic nu şi-a mai adus aminte de Iosif, ci l-a uitat.