2. „Fiul omului, spune Ierusalimului urâciunile lui,
3. Şi-i spune: Aşa grăieşte Domnul Dumnezeu către fiica Ierusalimului: Obârşia ta şi patria ta e ţara Canaan; tatăl tău e amoreu şi mama ta e hetită.
4. La naşterea ta, în ziua în care te-ai născut, nu ți s-a tăiat buricul şi cu apă n-ai fost spălată pentru curăţire şi cu sare n-ai fost sărată, nici cu scutece înfăşată.
5. Ochiul nimănui nu s-a înduioşat spre tine, ca din milă de tine să-ţi fi făcut vreuna din acestea; ci ai fost aruncată în câmp din dispreţ către viața ta, în ziua naşterii tale.
6. Şi am trecut Eu pe lângă tine şi te-am văzut zbătându-te în sângele tău şi ţi-am zis: „Trăieşte în sângele tău!“. Aşa ţi-am zis: „Trăieşte în sângele tău!“.
7. Şi te-am înmulţit ca pe iarba câmpului; ai crescut, te-ai făcut mare şi ai ajuns la o frumuseţe desăvârşită; şi s-a ridicat pieptul şi ţi-a crescut părul; dar erai goală, de tot goală.
8. Atunci am trecut Eu pe lângă tine şi te-am văzut, şi iată aceea era vremea ta, vremea iubirii. Atunci mi-am întins Eu poala mantiei Mele peste tine şi am acoperit goliciunea ta, şi-am făcut un jurământ, am făcut un legământ cu tine, zice Domnul Dumnezeu şi tu ai fost a Mea.
9. Apoi te-am spălat cu apă, am curăţit de pe tine sângele tău şi te-am uns cu untdelemn.
10. Ţi-am dat veşminte brodate, încălţăminte de piele fină, o legătură de vison pentru cap şi o mantie de mătase.
11. Te-am gătit cu podoabe şi ţi-am pus brăţări la mâini şi salbe la gât.
12. Ţi-am dat inel în nas şi cercei în urechi şi pe cap ţi-am pus o coroană minunată.
13. Aşa ai fost împodobită cu aur şi cu argint şi îmbrăcămintea ta era de vison, de mătase şi de ţesături brodate; te-ai hrănit cu pâine din cea mai bună făină de grâu, cu miere şi untdelemn, şi erai foarte frumoasă şi ai ajuns la vrednicia de regină.
14. Ai fost renumită printre neamuri pentru frumuseţea ta, pentru că ea era desăvârşită datorită strălucirii Mele cu care te-am îmbrăcat“, zice Domnul Dumnezeu.
15. Dar tu te-ai încrezut în frumuseţea ta şi, folosindu-te de renumele tău, ai început să te desfrânezi; şi-ai cheltuit desfrânarea ta cu tot trecătorul, dându-te pe tine lui.
16. Ai luat din hainele tale, ca să-ţi faci locuri înalte în culori felurite, şi te-ai desfrânat acolo, cum niciodată nu s-a întâmplat şi nici nu va mai fi.
17. Ai luat lucrurile tale de găteală, făcute din aurul Meu şi din argintul Meu, pe care ţi le-am dat Eu, şi ţi-ai făcut chipuri de bărbat şi te-ai desfrânat cu ele.
18. Ai luat hainele tale cele brodate şi i-ai îmbrăcat pe ei cu ele; ai pus înaintea lor uleiul şi tămâia Mea.
19. Şi pâinea Mea, pe care Eu ţi-o dădeam ţie, făina de grâu, uleiul şi mierea, pe care Eu ţi le dădeam ţie, tu le puneai înaintea lor spre miros de bună mireasmă; iată ce s-a întâmplat, zice Domnul Dumnezeu.
20. Ai luat pe fiii tăi şi pe fiicele tale pe care Mi i-ai născut Mie şi i-ai adus lor jertfă spre mâncare. Dar puţin te-ai desfrânat tu oare?
21. Ba tu şi pe fiii Mei i-ai junghiat şi i-ai dat lor, trecându-i prin foc.
22. Pe lângă toate urâciunile şi desfrânările tale tu nu ţi-ai adus aminte de zilele tinereţii tale, când erai goală, cu totul goală, zbătându-te şi aruncată în sângele tău.
23. După toate nelegiuirile tale, vai, vai de tine, zice Domnul Dumnezeu.
24. Că ţi-ai făcut case de desfrânare, ai aşezat locuri înalte în fiecare piaţă;
25. La răspântia fiecărui drum ţi-ai făcut locuri înalte, ţi-ai batjocorit frumuseţea ta şi ţi-ai arătat picioarele înaintea fiecărui trecător şi ţi-ai înmulţit desfrânările.
26. Te-ai desfrânat cu fiii Egiptului, vecinii tăi, oameni înalţi la statură, şi ţi-ai înmulţit desfrânările, mâniindu-Mă pe Mine.
27. Iată, Mi-am întins asupra ta mâna Mea, am împuţinat cele menite pentru tine şi te-am lăsat pradă fetelor Filistenilor, duşmancele tale, care s-au ruşinat de purtarea ta cea nelegiuită.
28. Tu te-ai desfrânat cu Asirienii şi nu te-ai săturat; te-ai desfrânat cu ei, dar nu te-ai mulţumit cu atât,
29. Ci ai înmulţit desfrânările tale din pământul Canaan până în pământul Caldeii, dar nici cu atât nu te-ai mulţumit.
30. Cât de obosită trebuie să fie inima ta, zice Domnul Dumnezeu, după ce ai făcut toate acestea, ca o desfrânată nestăpânită!
31. Când ţi-ai făcut case de desfrânare la fiecare răspântie de drum şi ţi-ai făcut locuri înalte în fiecare piaţă, nu erai ca o desfrânată, pentru că respingeai darurile,
32. Ci ca o femeie adulteră, care, în locul bărbatului său, primeşte pe alţii.
33. Tuturor desfrânatelor se dau daruri; tu însă dădeai însăţi daruri amanţilor tăi şi îi cumpărai, ca să vină aceştia din toate părţile la tine şi să se desfrâneze cu tine.
34. La tine desfrânările tale se petreceau în alt fel decât se întâmplă cu femeile; nu umblau bărbaţii după tine, ci tu dădeai daruri, iar ţie nu ţi se dădeau daruri, şi deci tu te-ai purtat cu totul altfel decât altele.
35. De aceea ascultă, desfrânato, cuvântul Domnului:
36. Aşa zice Domnul Dumnezeu: Pentru că tu ţi-ai vărsat astfel banii tăi şi pentru că în desfrânările tale şi s-a descoperit goliciunea ta înaintea amanţilor tăi şi înaintea tuturor oamenilor tăi neruşinaţi şi pentru sângele fiilor tăi, pe care tu i-ai dat lor,
37. Pentru toate acestea iată Eu voi aduna pe toţi amanţii tăi cu care te-ai desfrânat tu şi pe care i-ai iubit şi pe toţi aceia pe care i-ai urât, şi-i voi aduna pretutindeni împotriva ta şi voi descoperi înaintea lor goliciunea ta şi vor vedea toată ruşinea ta.
38. Te voi judeca cum se judecă femeile adultere şi cele ce varsă sânge şi te voi preda urgiei şi pismei;
39. Te voi da în mâinile acelora şi ei vor dărâma casele tale de desfrânare, vor risipi locurile tale înalte, vor rupe de pe tine hainele tale, vor lua podoabele tale şi te vor lăsa goală, de tot goală.
40. Voi strânge împotriva ta adunare şi te vor ucide cu pietre şi cu sabie te vor tăia.
41. Vor arde casele tale cu foc şi te vor judeca înaintea ochilor multor femei; aşa voi pune capăt desfrânării tale şi nu vei mai face daruri.
42. Îmi voi potoli cu tine urgia Mea şi Mă voi linişti şi nu Mă voi mai mânia.
43. Pentru că tu nu ţi-ai adus aminte de zilele tinereţii tale şi de toate cu câte M-ai mâniat, iată şi Eu voi întoarce purtarea ta asupra capului tău, zice Domnul Dumnezeu, ca tu să nu te mai dedai desfrâului cu toţi idolii tăi.
44. Iată, tot cel ce grăieşte în pilde poate să zică de tine: „Cum e mama, aşa e şi fiica!“.
45. Tu eşti cu adevărat fiica mamei tale, care şi-a lepădat bărbatul şi copiii; tu eşti cu adevărat sora surorilor tale, care şi-au lepădat bărbaţii şi copiii lor. Mama voastră este hetită şi tatăl vostru amoreu.
46. Iar sora ta cea mai mare este Samaria, care trăieşte cu fiicele sale în stânga ta. Iar sora ta cea mai mică, aceea care trăieşte la dreapta ta, este Sodoma cu fiicele ei.
47. Tu însă n-ai mers nici măcar pe căile lor şi nici măcar la urâciunile lor nu te-ai mărginit; aceasta şi s-a părut puţin; tu te-ai arătat mai stricată decât ele în toate căile tale.
48. Viu sunt Eu, zice Domnul Dumnezeu; Sodoma, sora ta, n-a făcut nici ea, nici fiicele ei ce-ai făcut tu şi fiicele tale.
49. Iată care au fost fărădelegile Sodomei, sora ta, şi ale fiicelor ei: mândria, îmbuibarea şi trândăvia; iar mâinile săracului şi ale celui nevoiaş nu le-au sprijinit.
50. Ele s-au mândrit şi au făcut urâciune înaintea Mea; de aceea le-am şi nimicit, cum ai văzut.
51. Iar Samaria n-a păcătuit nici pe jumătate din ce ai păcătuit tu. Tu le-ai întrecut în urâciuni şi prin urâciunile tale, pe care le-ai făcut tu, surorile tale s-au dovedit mai drepte decât tine.
52. Poartă-ţi dar ruşinea ta şi tu, ceea ce osândeai pe surorile tale; faţă de păcatele tale, cu care tu te-ai batjocorit, acelea sunt mai drepte decât tine. Roşeşte dar de ruşine şi tu şi du-ţi batjocura ta, pentru că ai îndreptăţit astfel pe surorile tale.
53. Dar Eu voi aduce înapoi pe prinşii lor de război, pe prinşii de război ai Sodomei şi ai fiicelor ei, pe prinşii de război ai Samariei şi ai fiilor ei şi pe prinşii tăi de război în mijlocul lor,
54. Ca să-ţi porţi ruşinea ta şi să te ruşinezi de tot ceea ce ai făcut, servind ca mângâiere pentru ele.
55. Surorile tale, Sodoma, şi fiicele ei, se vor întoarce la starea lor de mai înainte; Samaria şi fiicele ei se vor întoarce la starea lor de mai înainte; şi tu şi fiicele tale vă veţi întoarce la starea voastră de altădată.
56. De sora ta, Sodoma, nici pomenire nu a fost pe buzele tale în zilele trufiei tale,
57. Până nu se descoperise goliciunea ta, ca în zilele batjocurei ce ţi-a venit din partea fiicelor Siriei şi a tuturor celor ce o înconjoară, din partea fiicelor Filistenilor, care din toate părţile se uitau la tine cu dispreţ.
58. Tu suferi din pricina desfrâului tău şi din pricina ticăloşiei tale, zice Domnul Dumnezeu;
59. Că aşa grăieşte Domnul Dumnezeu: Mă voi purta cu tine, cum te-ai purtat tu, dispreţuind jurământul prin ruperea legământului.
60. Dar Eu Îmi voi aduce aminte de legământul Meu încheiat cu tine în zilele tinereţii tale şi voi înnoi cu tine un aşezământ veşnic.
61. Şi tu îţi vei aduce aminte de căile tale şi-ţi va fi ruşine când vei începe să primeşti la tine pe surorile tale, cele mai mari decât tine şi pe cele mai mici decât tine şi când Eu le voi da ţie ca fiice, însă nu după aşezământul tău.
62. Voi înnoi aşezământul Meu cu tine şi vei cunoaşte că Eu sunt Domnul,
63. Ca să-ţi aduci aminte şi să te ruşinezi, ca pe viitor să nu poţi nici gura să-ţi deschizi de ruşine, când iţi voi ierta ceea ce ai făcut“, zice Domnul Dumnezeu.