BibliaVersiunea Anania

Cartea lui Iosua Navi

Capitolul24|Iosua le vorbește semințiilor.Moartea lui Iosua și a lui Eleazar.

1. Apoi a adunat Iosua toate seminţiile lui Israel la Sichem şi a chemat pe bătrânii lui Israel, pe căpeteniile lui, pe judecătorii lui şi pe mai-marii oştirii lui; şi s-au înfăţişat ei înaintea Domnului.

2. Şi a zis Iosua către tot poporul: „Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: În vechime părinţii voştri, Terah, tatăl lui Avraam şi tatăl lui Nahor, au trăit dincolo de râu (Eufrat) şi slujeau la alţi dumnezei.

3. Dar Eu am luat pe părintele vostru Avraam de mână, de dincolo de Eufrat, şi l-am povăţuit către această ţară a Canaanului şi am înmulţit sămânţa lui şi i-am dat pe Isaac.

4. Lui Isaac i-am dat pe Iacov şi pe Isav; lui Isav i-am dat muntele Seir de moştenire, iar Iacov şi fiii lui s-au pogorât în Egipt şi au ajuns acolo popor mare, tare şi mult la număr şi Egiptenii au început să-i strâmtoreze.

5. Dar am trimis pe Moise şi pe Aaron şi am lovit Egiptul cu semne pe care le-am făcut Eu acolo şi apoi v-am scos pe voi.

6. Eu am scos pe părinţii voştri din Egipt şi aţi venit la Marea Roşie. Atunci Egiptenii au alergat după părinţii voştri cu care şi cu călăreţi până la Marea Roşie.

7. Iar ei au strigat către Domnul şi El a pus nor între voi şi Egipteni şi a adus asupra lor marea care i-a şi acoperit. Ochii voştri au văzut ce am făcut Eu în Egipt. După aceea, aţi rămas voi multă vreme în pustiu.

8. Apoi v-am dus Eu asupra Amoreilor care locuiau peste Iordan; şi ei s-au luptat cu voi, dar Eu i-am dat în mâinile voastre şi aţi primit de moştenire ţara lor şi Eu i-am stârpit înaintea voastră.

9. S-a sculat apoi Balac, fiul lui Sefor, regele Moabului, şi a pornit cu război asupra lui Israel şi a trimis să cheme pe Valaam, fiul lui Beor, ca să vă blesteme;

10. Dar Eu n-am voit să ascult pe Valaam şi el v-a binecuvântat şi v-am izbăvit din mâinile lui Balac.

11. După aceea aţi trecut Iordanul şi aţi venit la Ierihon. Atunci au început a se lupta cu voi locuitorii Ierihonului, apoi Amoreii, Ferezeii, Canaaneii, Heteii, Ghergheseii, Heveii şi Iebuseii, dar Eu i-am dat în mâinile voastre.

12. Trimis-am înaintea voastră viespi care au gonit de la voi pe cei doi regi ai Amoreilor; nu cu sabia ta, nici cu arcul tău ai făcut acestea.

13. Şi v-am dat ţara cu care nu v-ați ostenit şi cetăţile pe care nu le-ați zidit şi trăiţi în ele; din viile şi din grădinile de măslini pe care nu le-aţi sădit, iată, mâncaţi roade.

14. Temeţi-vă dar de Domnul şi-I slujiţi Lui cu credincioşie şi curăţenie. Lepădaţi dumnezeii cărora au slujit părinţii voştri dincolo de râu şi în Egipt şi slujiţi Domnului.

15. Iar dacă nu vă place să slujiţi Domnului, atunci alegeţi-vă acum cui veţi sluji: sau dumnezeilor cărora au slujit părinţii voştri cei de peste râu sau dumnezeilor Amoreilor, în ţara cărora trăiţi. Eu însă şi casa mea vom sluji Domnului, că sfânt este!“.

16. Şi a răspuns poporul şi a zis: „Departe de noi gândul să părăsim pe Domnul şi să ne apucăm să slujim la alţi dumnezei,

17. Căci Domnul este Dumnezeul nostru; El ne-a scos pe noi şi pe părinţii noştri din ţara Egiptului, din casa robiei şi a făcut înaintea ochilor noştri minuni mari şi ne-a păzit în toată calea pe care am umblat şi printre toate popoarele pe la care am trecut.

18. Domnul a alungat de la noi toate popoarele şi pe Amoreii care trăiau în ţara aceasta. De aceea şi noi vom sluji Domnului, căci El este Dumnezeul nostru!“.

19. Şi a zis Iosua poporului: „Nu veţi putea să slujiţi Domnului Dumnezeu, căci El este Dumnezeu sfânt, Dumnezeu zelos şi nu va răbda nelegiuirile voastre, nici păcatele voastre.

20. Dacă voi veţi părăsi pe Domnul şi veţi sluji la dumnezei străini, atunci El va aduce asupra voastră răul şi vă va stârpi, după ce v-a făcut bine“.

21. Iar poporul a zis către Iosua: „Nu, noi Domnului vom sluji“.

22. Iosua însă a zis poporului: „Vă sunteţi voi martori că v-ați ales pe Domnul să-I slujiţi?“. Ei au răspuns: „Suntem martori!“.

23. „Aşadar, a adăugat Iosua, lepădaţi dumnezeii străini pe care îi aveţi şi întoarceţi-vă inima către Domnul Dumnezeul lui Israel!“.

24. Şi a zis poporul către Iosua: „Domnului Dumnezeului nostru vom sluji şi glasul Lui vom asculta!“.

25. Şi a încheiat Iosua cu poporul legământ în ziua aceea şi i-a dat legi şi porunci în Sichem, înaintea cortului Domnului Dumnezeului lui Israel.

26. Şi a scris Iosua cuvintele acestea în cartea legii lui Dumnezeu şi a luat o piatră mare şi a pus-o acolo sub stejarul care era lângă locaşul sfânt al Domnului.

27. Apoi a zis Iosua către tot poporul: „Iată piatra aceasta ne va fi mărturie, căci ea a auzit toate cuvintele Domnului, pe care le-a grăit El cu noi astăzi. Să fie dar ca mărturie împotriva voastră în zilele viitoare, ca să nu minţiţi înaintea Domnului Dumnezeului vostru!“.

28. Şi a dat Iosua drumul poporului şi s-a întors fiecare la moştenirea lui.

29. Şi a murit după aceea Iosua, fiul lui Navi, robul Domnului, fiind de o sută zece ani.

30. Şi l-au îngropat în ţinutul moştenirii sale la Timnat-Serah, care e în muntele Efraim, la miazănoapte de muntele Gaaş. Şi au pus acolo cu dânsul, în mormântul în care l-au îngropat, cuţitele cele de piatră cu care Iosua a tăiat împrejur pe fiii lui Israel în Ghilgal, când i-a scos pe ei din Egipt, cum poruncise Domnul, şi sunt ele acolo până în ziua de astăzi.

31. Israel a slujit Domnului în toate zilele lui Iosua şi în toate zilele bătrânilor a căror viaţă s-a prelungit după Iosua şi care văzuseră toate lucrurile Domnului, pe care le făcuse El cu Israel.

32. Oasele lui Iosif, pe care le aduseseră fiii lui Israel din Egipt, le-au îngropat în Sichem, în partea de ţarină pe care o cumpărase Iacov de la fiii lui Hemor, tatăl lui Sichem, cu o sută de arginţi, şi care căzuse de moştenire fiilor lui Iosif.

33. După aceasta a murit şi Eleazar, fiul lui Aaron, arhiereul, şi l-au îngropat în Ghibeea, oraşul lui Finees, fiul lui, care i se dăduse în muntele Efraim.

34. În ziua aceea fiii lui Israel, luând chivotul lui Dumnezeu, l-au dus cu ei, iar Finees a fost preot în locul lui Eleazar, tatăl său, până ce a murit şi a fost îngropat în cetatea sa Ghibeea.

35. Iar fiii lui Israel s-au dus fiecare la locul său şi în cetatea sa. Şi au început fiii lui Israel a sluji Astartei şi lui Aştarot şi dumnezeilor popoarelor vecine. De aceea i-a dat Domnul în mâinile lui Eglon, regele Moabului, şi i-a stăpânit optsprezece ani.