1. Prorocia despre valea vedeniei. Ce ai tu, că tot poporul tău s-a urcat pe acoperişuri,
2. Tu, cetate zgomotoasă, cetate plină de zarvă şi de chiote de veselie? Răniţii tăi nu sunt răniţi de sabie şi n-au murit în luptă.
3. Mai-marii tăi au fugit laolaltă, au fost luaţi robi nu cu puterea arcului; toţi vitejii tăi de luptă prinşi au fost cu toţii, când ei fugeau departe.
4. De aceea vă zic: „Depărtaţi-vă de mine şi lăsaţi-mă să plâng amar, nu vă îmbulziţi să mă mângâiaţi pentru nenorocirea fiicei poporului meu.
5. Că este o zi de tulburare, de zdrobire, de uluire, de la Domnul Dumnezeu Savaot, în valea vedeniei, prăbuşire de zid şi ţipetele celor ce fug înspre munţi!
6. Elamul a luat tolba de săgeţi, Aramul a încălecat pe cal şi Chirul a scos pavăza!
7. Văile tale măreţe sunt pline de care şi călăreţi, tăbărâţi la porţile tale.
8. Vălul va fi ridicat de pe Iuda! Şi voi veţi privi în ziua aceea grămezile de arme din casa cea din pădure.
9. Spărturile zidurilor cetăţii lui David sunt fără număr, voi le vedeţi. Adunaţi apele din iazul cel mai de jos,
10. Număraţi casele cele din Ierusalim, dărâmaţi-le ca să întăriţi zidul.
11. Un iaz mai mare faceţi între cele două ziduri, ca să strângeţi apa din iazul cel mai de demult. Dar voi nu luaţi aminte la Cel care a făcut toate acestea, la Cel care le-a pregătit de demult. Voi nu-L vedeţi!
12. Şi în ziua aceea ne va îndemna Domnul Dumnezeu Savaot să plângem, să suspinăm, să ne radem capul şi să ne încingem cu sac.
13. Iată bucuria şi veselia, boi tăiaţi şi oi junghiate; toţi mănâncă din carne şi beau vin: „Să mâncăm şi să bem, că mâine vom muri!“.
14. Domnul Savaot a descoperit urechilor mele: Acest păcat nu vă va fi iertat nici până la moarte, zice Domnul Dumnezeu Savaot.
15. Împotriva lui Şebna, mai-marele palatului, iată ce spune Domnul Dumnezeu Savaot: „Du-te la acest dregător,
16. Care îşi sapă mormânt pe un loc înalt, care îşi pregăteşte locaş în stâncă şi zi-i: „Ce ai tu şi cine eşti tu de-ţi sapi aici mormânt?
17. Iată că Domnul te azvârle, dintr-o singură aruncătură, te strânge cu o singură strângere.
18. El te înfăşură şi te rostogoleşte ca pe un ghem pe un câmp întins. Acolo tu vei muri; acolo vor merge carele tale măreţe, tu, ruşinea palatului stăpânului tău.
19. El îţi va lua slujba ta şi te va lipsi de dregătoria ta.
20. Şi în ziua aceea voi chema pe sluga mea, pe Eliachim, feciorul lui Hilchia,
21. Şi îl voi îmbrăca cu veşmintele tale, îl voi încinge cu brâul tău şi-i voi da în mână dregătoria ta. El va fi tată pentru cei ce locuiesc în Ierusalim şi pentru casa lui Iuda.
22. Şi îi voi pune pe umeri cheile casei lui David şi, dacă el va deschide, nimeni nu va închide, şi dacă el va închide, nimeni nu va deschide.
23. Şi îl voi înfige ca pe un cui într-un loc de nădejde şi va fi scaun de cinste pentru casa tatălui său.
24. Pe el se va rezema toată slava casei tatălui său, fii şi nepoţi; toate vasele cele mai mici de la căni şi până la marile lighene.
25. În ziua aceea, zice Domnul Savaot, cuiul înfipt într-un loc tare se va slăbi; se va smulge şi va cădea şi povara atârnată de el va fi nimicită, că aşa a grăit Domnul!“.