1. Fiii lui Israel au început iarăşi să facă rele înaintea Domnului şi Domnul i-a dat în mâinile Madianiţilor pentru şapte ani.
2. Şi mâna Madianiţilor era grea pentru Israel, şi fiii lui Israel şi-au făcut, de răul Madianiţilor, ascunzători în munţi şi peşteri şi stânci greu de pătruns.
3. Când Israel semăna, veneau Madianiţii, Amaleciţii şi locuitorii din pustie la el
4. Şi stăteau la ei în corturi, mâncând roadele pământului până la Gaza, şi nu lăsau pentru hrana lui Israel nici oaie, nici bou, nici asin.
5. Căci ei veneau cu vitele şi cu corturile lor şi veneau mulţi ca lăcustele; ei şi cămilele lor erau fără număr şi cutreierau ţara lui Israel şi o pustiau.
6. Şi Israel a sărăcit cumplit din pricina Madianiţilor şi a strigat către Domnul.
7. Şi când au strigat fiii lui Israel către Domnul împotriva Madianiţilor,
8. A trimis Domnul proroc la fiii lui Israel şi le-a zis: „Aşa grăieşte Domnul Dumnezeul lui Israel: Eu v-am scos din ţara Egiptului, Eu v-am scos din casa robiei;
9. Eu v-am scăpat din mâinile Egiptenilor şi din mâinile tuturor celor ce vă apăsau, i-am alungat de la voi şi țara lor am dat-o vouă,
10. Şi v-am spus: Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru; să nu cinstiţi pe dumnezeii Amoreilor, în ţara cărora trăiţi. Dar voi n-aţi ascultat glasul Meu“.
11. Atunci a venit îngerul Domnului şi a şezut în Ofra sub un stejar, care era al lui Ioaş, tatăl lui Abiezer; şi fiul său Ghedeon treiera atunci grâul în arie, ca să-l ascundă de Madianiţi.
12. Şi i s-a arătat îngerul Domnului şi i-a zis: „Domnul este cu tine, voinicule!“.
13. Iar Ghedeon i-a zis: „Domnul meu, dacă Domnul e cu noi, pentru ce ne-au ajuns pe noi toate necazurile acestea? Şi unde sunt oare toate minunile Lui de care ne-au istorisit nouă părinţii noştri când ne spuneau: Din Egipt ne-a scos pe noi Domnul. Acum însă ne-a părăsit Domnul şi ne-a dat în mâinile Madianiţilor“.
14. Şi căutând Domnul spre el, a zis: „Mergi cu această putere a ta şi izbăveşte pe Israel din mâinile Madianiţilor. Iată, Eu te trimit!“.
15. Atunci Ghedeon a zis: „Doamne, cum să izbăvesc eu pe Israel? Iată neamul meu este cel mai sărac din seminţia lui Manase, iar eu sunt cel mai mic în casa tatălui meu“. Domnul însă i-a zis:
16. „Eu voi fi cu tine şi tu vei bate pe Madianiţi, ca pe un singur om“.
17. A zis Ghedeon către Dânsul: „De am aflat eu trecere în ochii Tăi, arată-mi un semn, ca să-mi dovedeşti cele ce-mi vorbeşti:
18. Să nu Te duci de aici, până nu mă voi întoarce la Tine şi-mi voi aduce darul meu şi ţi-l voi da“. Şi Domnul a zis: „Voi sta până te vei întoarce“.
19. Şi s-a dus Ghedeon şi a gătit un ied şi azime din o efă de făină; carnea a pus-o într-un coş, iar zeama a turnat-o într-o oală şi a dus-o la El sub stejar şi I-a pus-o înainte.
20. Şi a zis către dânsul îngerul Domnului: „Ia carnea şi azimile şi pune-le pe piatra aceasta şi toarnă zeama peste ele“. Şi a făcut Ghedeon aşa.
21. Atunci îngerul Domnului, întinzându-şi vârful toiagului ce-l avea în mâna sa, s-a atins de carne şi de azime; şi a ieşit foc din piatră şi a mistuit carnea şi azimile; şi îngerul Domnului s-a făcut nevăzut de la ochii lui.
22. Şi a cunoscut Ghedeon că acesta este îngerul Domnului, şi a zis Ghedeon: „Vai de mine, Stăpâne Doamne, că am văzut pe îngerul Domnului faţă către faţă!“.
23. Zis-a Domnul: „Pace ţie. Nu te teme, căci nu vei muri!“.
24. Şi a făcut acolo Ghedeon un jertfelnic Domnului şi l-a numit „Iahve-Şalom“. Şi se află acesta şi astăzi în Ofra lui Abiezer.
25. În noaptea aceea i-a zis Domnul: „Ia un viţel din cireada tatălui tău şi un taur de şapte ani şi sfărâmă jertfelnicul lui Baal pe care-l are tatăl tău şi taie copacul cel sfânt de lângă el;
26. Şi zideşte un jertfelnic în cinstea Domnului Dumnezeului tău, Care ţi S-a arătat pe vârful stâncii acesteia; apoi ia taurul şi-l adu ardere de tot pe lemnele copacului pe care ai să-l tai“.
27. Atunci Ghedeon a luat zece oameni dintre slugile sale şi a făcut cum îi grăise Domnul. Şi fiindcă se temea de casnicii tatălui său şi de oamenii din cetate să facă acestea ziua, le-a făcut noaptea.
28. Şi când s-au sculat dimineaţa locuitorii cetăţii, au văzut jertfelnicul lui Baal dărâmat şi copacul cel de lângă el tăiat şi taurul adus ardere de tot pe jertfelnicul cel nou.
29. Şi ziceau unii către alţii: „Cine oare a făcut acestea?“. Iar după ce au cercetat şi au întrebat, au zis: „Ghedeon, fiul lui Ioaş, a făcut acestea!“.
30. Atunci au zis locuitorii cetăţii către Ioaş: „Scoate pe fiul tău, că trebuie să moară, pentru că a dărâmat jertfelnicul lui Baal şi a tăiat copacul cel de lângă el“.
31. Iar Ioaş a zis celor ce veniseră la dânsul: „Voi oare vreţi să treceţi de partea lui Baal? Vreți voi oare să-l apăraţi? Cine va trece de partea lui acela va fi dat morţii, chiar în dimineaţa aceasta; dacă el este dumnezeu, să se apere singur pe sine pentru că i s-a stricat jertfelnicul“.
32. Din acea zi au început a numi pe Ghedeon, Ierubaal, pentru că ziceau: „Să se judece singur Baal cu dânsul, pentru că i-a stricat jertfelnicul“.
33. În timpul acesta toţi Madianiţii, Amaleciţii şi locuitorii Răsăritului s-au adunat împreună, au trecut râul şi şi-au aşezat tabăra în valea Izreel.
34. Atunci a cuprins Duhul Domnului pe Ghedeon şi a trâmbiţat acesta din trâmbiţă şi a fost chemată familia lui Abiezer să meargă cu dânsul.
35. Apoi s-au trimis soli prin toată seminţia lui Manase şi aceasta a răspuns că merge cu dânsul. Şi tot aşa s-au trimis soli la Aşer, la Zabulon şi la Neftali şi au venit şi aceştia în întâmpinarea lor.
36. Atunci a zis Ghedeon către Dumnezeu: „De vrei să izbăveşti pe Israel prin mâna mea, cum zici,
37. Apoi iată eu întind aici în arie lâna ce am tuns; şi de va fi rouă numai pe lână, iar încolo peste tot locul uscăciune, atunci voi şti că vei izbăvi pe Israel prin mâna mea, cum ai zis“.
38. Şi s-a făcut aşa; şi a doua zi s-a sculat Ghedeon dis-de-dimineaţă şi s-a apucat să stoarcă lâna şi a stors rouă din lână un vas plin de apă.
39. Apoi iarăşi a zis Ghedeon către Domnul: „Să nu Te mânii pe mine, dacă am să mai zic o dată şi dacă am să mai fac numai o încercare cu lâna: să fie uscată numai lâna, iar peste tot locul să fie rouă“.
40. Şi a făcut aşa Dumnezeu în noaptea aceea: a fost uscăciune numai pe lână, iar peste tot locul a fost rouă.