1. Iar numărul fiilor lui Israel va fi ca nisipul mării, care nu se socoteşte, nici nu se numără. Şi în loc să vă zică vouă: „Voi nu sunteţi poporul Meu“,
2. Vi se spune: „Voi sunteţi fiii Dumnezeului celui viu!“.
3. Şi se vor aduna Iudeii şi fiii lui Israel laolaltă şi îşi vor alege o căpetenie şi vor ieşi din ţara robiei şi Izreel se va face mare şi vor numi pe fratele lor: „Ami“ şi pe sora lor: „Ruhama“.
4. Osândiţi pe mama voastră, învinuiţi-o – că ea nu mai este femeia Mea, iar Eu nu mai sunt bărbatul ei –, ca să lepede de la dânsa podoabele desfrânării ei şi semnele destrăbălării dintre sânii ei;
5. Altfel, Eu îi voi dezveli goliciunea ei şi o voi înfăţişa goală ca în ziua când s-a născut şi o voi preface într-un pustiu, ca un pământ uscat şi o voi prăpădi de sete.
6. Nu voi avea milă de fiii ei – că ei sunt copii de desfrânată –,
7. De vreme ce mama lor a preadesfrânat, cea care i-a zămislit a săvârşit lucruri ruşinoase. Că ea a zis: „Mă voi duce după iubiţii mei, cei care îmi dau pâine, apă, lână şi in, untdelemn şi băuturi“.
8. Pentru aceasta iată că-i voi astupa drumul său cu mărăcini, voi ridica zid, ca ea să nu-şi mai găsească cărările sale.
9. Ea va umbla după iubiţii săi, dar nu-i va ajunge; îi va căuta, dar nu-i va afla. Şi va grăi atunci: „Merge-voi şi mă voi întoarce la bărbatul meu cel dintâi, că atunci îmi mergea mai bine decât acum“.
10. Dar ea n-a recunoscut că Eu am fost Acela Care i-a dat ei grâul, mustul şi untdelemnul şi i-am înmulţit argintul şi aurul pe care l-a întrebuinţat pentru Baal.
11. Pentru aceasta îmi voi lua înapoi grâul la vremea lui şi mustul la timpul lui şi-Mi voi lua lâna şi inul cu care ea îşi acoperă goliciunea ei.
12. Şi acum voi descoperi goliciunea ei în ochii iubiţilor ei şi nimeni nu va putea s-o scape din mâna Mea.
13. Şi voi face să încetez toate desfătările ei, sărbătorile şi lunile noi şi zilele de odihnă şi toate prăznuirile ei.
14. Şi voi pustii via ei şi smochinii ei, despre care ea zicea: „Acesta este darul pe care mi l-au dat iubiţii mei“. Şi-i voi preface în păduri şi-i vor strica dobitoacele cele sălbatice.
15. „Şi o voi pedepsi pentru zilele de sărbătoare în cinstea lui Baal, căruia îi aducea tămâieri, atunci când se gătea cu inelele sale şi îşi punea podoabele şi se ducea după iubiţii ei, iar pe Mine M-a dat uitării“, zice Domnul.
16. Pentru aceasta, iată, Eu o voi atrage şi o voi duce în pustiu şi voi vorbi inimii ei;
17. Şi îi voi da viile ei de acolo şi valea Acor o voi preface în poartă de nădejde; şi ea va fi voioasă ca în vremea tinereţii ei, ca în ziua când tu ai scos-o din pământul Egiptului.
18. Şi va fi în vremea aceea – zice Domnul – că ea Mă va numi: „Bărbatul meu“ şi nu-Mi va mai zice: „Baalul (stăpânul) meu“.
19. Şi voi scoate din gura ta numele Baalilor şi nu vor mai fi chemaţi fiecare pe numele lor.
20. Şi voi încheia în ziua aceea un legământ cu dobitoacele câmpului şi cu păsările cerului şi cu târâtoarele de pe pământ şi voi sfărâma arcul şi sabia şi voi face să nu mai fie război în ţară, iar pe cei ce o locuiesc, îi voi pune la adăpost.
21. Şi te voi logodi cu Mine pe vecie şi te voi logodi Mie după dreptate şi bunăcuviinţă întru bunătate şi dragoste;
22. Şi te voi logodi Mie întru credincioşie, ca să cunoşti că Eu sunt Domnul!
23. Și în ziua aceea, zice Domnul, Eu voi răspunde cerurilor, iar cerurile vor răspunde pământului,
24. Şi pământul va răspunde grâului, mustului şi untdelemnului, şi ele vor răspunde lui Izreel.
25. Şi-Mi voi semăna pe Israel în țară şi Mă voi milostivi spre Lo-Ruhama şi voi zice către Lo-Ami: „Tu eşti poporul Meu“, iar el Îmi va răspunde: „Tu eşti Dumnezeul meu!“.