1. În zilele lui David a fost foamete în ţară trei ani, unul după altul. Şi a întrebat David pe Domnul şi Domnul a zis: „Aceasta este din pricina lui Saul şi a casei lui cea însetată de sânge, pentru că el a ucis pe ghibeoniţi“.
2. Atunci regele a chemat pe ghibeoniţi şi a vorbit eu ei. Ghibeoniţii însă nu erau din fiii lui Israel, ci rămăşiţe din amorei, şi israeliţii le făcuseră jurământ, dar Saul a voit să-i piardă din râvnă pentru fiii lui Israel şi ai lui Iuda.
3. „Ce să fac pentru voi, a zis David către ghibeoniţi, şi cu ce să vă împac, ca să binecuvântaţi moştenirea Domnului?“.
4. „Nouă nu ne trebuie nici aur, nici argint de la Saul sau de la casa lui, au răspuns ghibeoniţii, şi nici nu trebuie să se ucidă cineva din Israel“. „Atunci ce voiţi să fac eu pentru voi?“, a întrebat din nou David.
5. „Fiindcă acel om, au răspuns ei regelui, ne-a măcelărit şi a vrut să ne stârpească astfel ca să nu mai fim niciunul în ţinuturile lui Israel,
6. De aceea, dă-ne din urmaşii acelui om şapte bărbaţi şi noi îi vom spânzura, înaintea Domnului în Ghibeea lui Saul, alesul Domnului“. „Vă voi da!“, a zis regele.
7. Dar regele a cruţat pe Mefiboşet, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, pentru jurământul pe numele Domnului, care era între ei, între David şi Ionatan, fiul lui Saul.
8. A luat însă regele pe cei doi fii pe care Riţpa, fiica lui Aia, îi născuse lui Saul, Armoni şi Mefiboşet, şi pe cei cinci fii pe care Merob, fiica lui Saul, îi născuse lui Adriel, fiul lui Barzilai din Mehola,
9. Și i-a dat în mâinile ghibeoniţilor; iar aceştia i-au spânzurat, pe munte, înaintea Domnului; şi au pierit toţi şapte împreună. Ei au fost ucişi în cele dintâi zile ale secerişului orzului.
10. Atunci Riţpa, fiica lui Aia, a luat sac şi l-a întins pe stâncă în chip de cort şi a şezut de la începutul secerişului până a dat Dumnezeu ploaie din cer şi n-a lăsat să se atingă de ei ziua păsările cerului şi noaptea fiarele câmpului.
11. Şi i s-a spus lui David ce a făcut Riţpa; fiica lui Aia, concubina lui Saul.
12. Atunci David s-a dus şi a luat oasele lui Saul şi oasele lui Ionatan, fiul lui, de la locuitorii din Iabeşul Galaadului, pe care aceştia le luaseră pe ascuns din piaţa Bet-Sanului, unde fuseseră spânzurate de filisteni, când filistenii uciseseră pe Saul pe muntele Ghilboa.
13. Şi a strămutat el de acolo oasele lui Saul şi oasele lui Ionatan, fiul lui, şi a adunat şi oasele celor ce fuseseră spânzuraţi;
14. Şi a îngropat oasele lui Saul şi ale lui Ionatan, fiul lui, şi oasele celor spânzuraţi în ţinutul lui Veniamin, la Ţela, în mormântul lui Chiş, tatăl lui Saul. Şi s-a făcut tot ce a poruncit regele. Și după aceea S-a milostivit Domnul asupra ţării.
15. Dar din nou s-a pornit război între filisteni şi israeliţi. Şi a ieşit David împreună cu slugile lui şi au luptat cu filistenii. David însă a obosit.
16. Atunci Işbi-Benob, unul din urmaşii lui Rafa, a cărui suliţă era de trei sute de sicli de aramă, şi care era încins cu sabie nouă, a vrut să lovească pe David;
17. Dar i-a ajutat lui David Abişai, fiul Ţeruiei, şi a scăpat Abişai pe David şi a lovit pe filistean şi l-a omorât. Atunci oamenii lui David s-au jurat şi au zis: „Tu să nu mai ieşi cu noi la război, ca să nu se stingă făclia în Israel“.
18. După aceea a fost din nou război cu filistenii la Gob. Atunci Sibecai Huşatitul a ucis pe Saf, unul din urmaşii lui Rafa.
19. Şi a mai fost o altă bătălie la Gob cu filistenii. Atunci Elhanan, fiul lui Iaare Oreghim din Betleem, a ucis pe Goliat din Gat, a cărui coadă de suliţă era ca un sul de la războiul de ţesut.
20. Şi a mai fost încă o bătălie în Gat. Şi era acolo un om înalt, care avea câte şase degete la mână şi la picioare, în total deci douăzeci şi patru, tot din urmaşii lui Rafa.
21. Acesta hulea pe israeliţi, dar l-a ucis Ionatan, fiul lui Şama, fratele lui David.
22. Toţi aceşti patru oameni erau din neamul lui Rafa, din Gat, şi au căzut de mâna lui David şi a slugilor lui.