1. Nu râvni la oamenii răi şi nu pofti să fii în tovărăşia lor,
2. Căci inima lor pune la cale lucruri silnice şi buzele lor grăiesc cele nelegiuite.
3. Prin înţelepciune se ridică o casă, prin bună chibzuială se întăreşte
4. Şi prin ştiinţă se umplu cămările ei de tot felul de avuţie scumpă şi plăcută.
5. Mai puternic este un înţelept decât un voinic şi cel priceput decât unul plin de putere.
6. Cu oricâtă dibăcie te vei război, biruinţa se dobândeşte cu mulţi sfătuitori.
7. Peste măsură de înaltă este înţelepciunea pentru omul nebun; când stă la poarta (cetăţii) el nu deschide gura.
8. Cel ce-şi pune în gând să facă rău se cheamă un mare răufăcător.
9. Gândul celui nebun nu este decât păcat; batjocoritorul este urgia oamenilor.
10. Dacă te arăţi slab în ziua strâmtorării, puterea ta nu este decât slăbiciune.
11. Izbăveşte pe cei ce sunt târâţi la moarte şi pe cei ce se duc clătinându-se la junghiere scapă-i!
12. Dacă vrei să spui: „Iată n-am ştiut nimic!“, oare Cel ce cântăreşte inimile nu pătrunde cu privirea şi Cel ce veghează peste sufletul tău nu ştie şi nu va răsplăti omului după faptele lui?
13. Fiul meu, mănâncă miere, căci e bună şi un fagure de miere este dulce gurii tale.
14. Să ştii că înţelepciunea este la fel pentru sufletul tău; dacă o dobândeşti, ai un viitor, iar nădejdea ta nu este pierdută.
15. Nu pândi, nelegiuitule, casa celui drept şi nu tulbura locaşul lui,
16. Căci dacă cel drept cade de şapte ori şi tot se scoală, cei fără de lege se poticnesc în nenorocire.
17. Nu te bucura când cade vrăjmaşul tău şi, când se poticneşte, să nu se veselească inima ta,
18. Ca nu cumva să vadă Domnul şi să fie neplăcut în ochii Lui şi să nu întoarcă mânia Sa de la el (spre tine).
19. Nu te aprinde împotriva răufăcătorului şi nu-ţi întărâta râvna împotriva celor fără de lege.
20. Căci cel ce face rău nu propăşeşte, şi sfeşnicul celor nelegiuiţi se va stinge.
21. Fiul meu, teme-te de Domnul şi de rege şi cu cei ce se răzvrătesc nu lega prietenie,
22. Că fără de veste va veni nenorocirea şi cine poate să cunoască sfârşitul lor năprasnic?
23. Şi aceste (proverbe) sunt ale înţelepţilor: Nu e bine ca la judecată să cauţi la faţa oamenilor.
24. Pe cel ce zice celui fără de lege: „Tu eşti drept!“, popoarele îl blesteamă şi neamurile îl afurisesc;
25. Dar celor care îl ceartă cum se cuvine le merge bine şi peste ei vine binecuvântarea şi fericirea.
26. Buzele sărută pe cei ce dau răspunsuri drepte.
27. Rânduieşte-ţi lucrul tău afară şi adu-l la îndeplinire pe câmpul tău, apoi îţi vei ridica o casă.
28. Nu fi martor mincinos împotriva prietenului tău şi nu fi pricina (unei hotărâri nedrepte), cu buzele tale.
29. Nu spune: „Precum mi-a făcut aşa îi voi face şi eu lui; voi răsplăti omului după faptele lui“.
30. Am trecut pe ogorul unui leneş şi pe la via unui om lipsit de minte,
31. Şi iată spinii creşteau în toate locurile, mărăcinii o acopereau cu totul, iar zidul de pietre se prăbuşise.
32. Atunci m-am uitat și m-am frământat în inima mea, am privit cu luare-aminte şi am tras o învăţătură:
33. Încă puţin somn, încă puţină aţipeală, încă puţin să mai stau cu mâinile în sân ca să dorm...
34. Şi sărăcia va veni peste tine ca un călător şi lipsa ca un om înarmat.