1. Pavel, apostol al lui Hristos Iisus, prin voia lui Dumnezeu după făgăduința vieții care este-n Hristos Iisus,
2. lui Timotei, iubitului fiu: Har, milă, pace de la Dumnezeu-Tatăl și de la Hristos Iisus, Domnul nostru!
3. Când zi și noapte ne-ncetat te pomenesc în rugăciunile mele, Îi mulțumesc lui Dumnezeu pe Care din strămoși Îl slujesc în conștiință curată.
4. Aducându-mi aminte de lacrimile tale, cu dor doresc să te văd ca să mă umplu de bucurie.
5. Plin sunt și de amintirea neprefăcutei credințe care este-n tine, aceea care mai întâi s-a sălășluit în bunica ta Loida și-n maica ta Eunichi și despre care sunt încredințat că e și-n tine.
6. E pricina pentru care te îndemn să reînsuflețești harul lui Dumnezeu care este în tine prin punerea mâinilor mele.
7. Că Dumnezeu nu ne-a dat duh de temere, ci de putere și de iubire și de minte-nțeleaptă.
8. Așadar, nu te rușina de mărturisirea asupra Domnului nostru, nici de mine, înlănțuitul Său, ci fii părtaș la suferință pentru Evanghelie, potrivit puterii lui Dumnezeu
9. Care ne-a mântuit și ne-a chemat cu chemare sfântă, nu după faptele noastre, ci potrivit planului Său și harului dat nouă întru Hristos Iisus mai înainte de timpurile veșnice,
10. dar care acum s-a vădit prin arătarea Mântuitorului nostru Hristos Iisus, Cel ce a nimicit moartea și a adus la lumină viața și nemurirea, prin Evanghelia
11. pentru care am fost eu pus propovăduitor și apostol și învățător al neamurilor.
12. Pentru care pricină și îndur aceste suferințe; dar nu mă rușinez, fiindcă știu în Cine mi-am pus credința; și sunt încredințat că puternic este El să păzească vistieria pe care mi-a încredințat-o până la Ziua aceea.
13. Întipărește-ți în minte cuvintele sănătoase pe care le-ai auzit de la mine, în credința și-n iubirea cea întru Hristos Iisus.
14. Păzește vistieria cea bună ce ți-a fost încredințată prin Duhul Sfânt Care locuiește-ntru noi.
15. Tu știi că toți cei din Asia s-au lepădat de mine, între care Fighel și Ermoghen.
16. Domnul să aibă milă de casa lui Onisifor, căci de multe ori m-a însuflețit, iar de lanțurile mele nu s-a rușinat;
17. dimpotrivă, de-ndată ce-a venit în Roma, cu multă osârdie m-a căutat și m-a găsit.
18. Să-i dea Domnul ca-n Ziua aceea să afle milă de la Domnul. Și cât de mult m-a slujit el în Efes, tu o știi prea bine.