Epistola a doua către Timotei

Capitolul2|Ostașul cel bun al lui Iisus Hristos.Lucrător cu fața curată.
1. Tu deci, fiul meu, întărește-te în harul care este în Hristos Iisus;
2. și cele ce-ai auzit de la mine în fața multor martori, pe acestea încredințează-le unor oameni credincioși care vor fi destoinici să-i învețe și pe alții.
3. Ia-ți partea ta de suferință, ca un bun ostaș al lui Hristos Iisus.
4. Nici un ostaș nu se încurcă cu treburile vieții dacă vrea să-i placă celui ce l-a adus în oaste;
5. iar dacă cineva ia parte la luptele atletice, nu e încununat dacă nu s-a luptat după legile acestora.
6. Plugarul care se ostenește trebuie să fie cel dintâi care să mănânce din roade.
7. Înțelege ceea ce-ți spun, căci Domnul îți va da pricepere în toate.
8. Adu-ți aminte de Iisus Hristos Cel înviat din morți, din seminția lui David, după Evanghelia mea
9. pentru care sufăr până la a fi legat în lanțuri ca un făcător de rele; dar cuvântul lui Dumnezeu nu e legat.
10. De aceea pe toate le rabd de dragul celor aleși, pentru ca și ei să aibă parte de mântuirea cea întru Hristos Iisus, cu slava veșnică.
11. Vrednic de crezare este cuvântul: Dacă-mpreună cu El am murit, împreună cu El vom și via;
12. dacă răbdăm, împreună cu El vom și împărăți; dacă-L tăgăduim, și El ne va tăgădui;
13. dacă nu-I suntem credincioși, El ne rămâne credincios – fiindcă El nu Se poate tăgădui pe Sine.
14. Amintește-le aceste lucruri, conjură-i înaintea lui Dumnezeu să nu se ia la certuri pentru cuvinte; ele la nimic nu slujesc, ci la surparea celor ce ascultă.
15. Străduiește-te să te arăți în fața lui Dumnezeu ca un om încercat, ca un lucrător care nu are de ce să se rușineze, drept învățând cuvântul adevărului.
16. Iar de deșartele vorbiri lumești ferește-te, căci [cei ce le fac] vor împinge tot mai mult spre necredință;
17. cuvântul lor va roade ca o cangrenă. Dintre ei sunt Imeneu și Filet,
18. care s-au rătăcit de la adevăr zicând că învierea s-a și petrecut, și răstoarnă credința unora.
19. Însă temelia cea tare a lui Dumnezeu stă neclintită, având pecetea aceasta: Cunoscut-a Domnul pe cei ce sunt ai Săi; și: Să se depărteze de la nedreptate oricine cheamă numele Domnului.
20. Iar într-o casă mare nu sunt doar vase de aur și de argint, ci și de lemn și de lut; și unele sunt spre cinste, iar altele spre necinste.
21. Deci, dacă cineva se va curăți pe sine de acestea, va fi vas de cinste, sfințit, de bună folosință Stăpânului, potrivit pentru tot lucrul bun.
22. Fugi de poftele tinereții și urmărește dreptatea, credința, iubirea, pacea cu cei ce din inimă curată Îl cheamă pe Domnul.
23. Întrebările nebunești și nesocotite îndepărtează-le; tu știi că ele nasc certuri,
24. dar un slujitor al Domnului nu trebuie să se certe, ci să fie blând față de toți, învățător destoinic, îngăduitor,
25. cu blândețe povățuindu-i pe cei ce stau împotrivă, ca doar le va da Dumnezeu pocăință să cunoască adevărul
26. și să scape din mreaja diavolului care-i ține-n prinsoare spre a-i face voia.