Evanghelia după Ioan

Capitolul10|Iisus, Păstorul cel bun.Iisus respins de Iudei.
1. Adevăr, adevăr vă spun: Cel ce nu intră pe ușă în staulul oilor, ci sare pe oareunde, acela este fur și tâlhar.
2. Dar cel ce intră pe ușă este păstorul oilor.
3. Acestuia portarul îi deschide și oile ascultă de glasul lui și el își cheamă oile pe nume și le scoate afară.
4. Și când pe toate ale lui le scoate afară, el merge înaintea lor și oile îl urmează, fiindcă-i cunosc glasul.
5. Dar pe un străin ele nu-l urmează, ci fug de el, fiindcă ele nu cunosc glasul străinilor“.
6. Această pildă le-a spus-o Iisus, dar ei n-au înțeles ce însemnau cele ce le grăia.
7. A zis deci iarăși Iisus: „Adevăr, adevăr vă spun: Eu sunt ușa oilor.
8. Toți câți au venit mai înainte de Mine sunt furi și tâlhari, iar oile nu i-au ascultat.
9. Eu sunt ușa. De va intra cineva prin Mine, se va mântui; și va intra și va ieși și pășune va afla.
10. Furul nu vine decât să fure și să-njunghie și să piardă. Eu am venit ca viață să aibă, și din belșug s-o aibă.
11. Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun, sufletul său și-l pune pentru oi.
12. Dar simbriașul și cel ce nu este păstor și cel ce nu este stăpân al oilor vede lupul venind și lasă oile și fuge; și lupul le răpește și le risipește.
13. Iar simbriașul fuge, fiindcă simbriaș este, și nu de oi îi este lui aminte.
14. Eu sunt Păstorul cel bun, și Mi le cunosc pe ale Mele și ale Mele Mă cunosc pe Mine.
15. Așa cum Tatăl Mă cunoaște pe Mine, tot așa Îl cunosc Eu pe Tatăl. Și viața Mea Mi-o pun pentru oi.
16. Și alte oi am, care nu sunt din staulul acesta. Și pe acelea trebuie să le aduc; și glasul Mi-l vor auzi, și va fi o turmă și un păstor.
17. De aceea Mă iubește Tatăl, că Eu viața Mi-o pun, pentru ca iarăși s-o iau.
18. Nimeni n-o ia de la Mine, ci Eu Însumi o pun. Putere am ca s-o pun și putere am ca iarăși s-o iau. Această poruncă am primit-o de la Tatăl Meu“.
19. Dezbinare s-a făcut iar între iudei din pricina acestor cuvinte.
20. Și mulți dintre ei ziceau: „Are demon și e nebun; de ce-l ascultați?...“.
21. Alții ziceau: „Cuvintele acestea nu sunt ale unui demonizat. Poate cumva un demon să deschidă ochii orbilor?...“.
22. Și era atunci la Ierusalim sărbătoarea înnoirii templului; și era iarnă.
23. Iar Iisus umbla prin templu, în pridvorul lui Solomon.
24. Atunci iudeii L-au împresurat și-I ziceau: „Până când o să scoți sufletul din noi? Dacă tu ești Hristosul, spune-ne-o de-a dreptul!“
25. Iisus le-a răspuns: „Eu v-am spus, dar voi nu credeți. Lucrurile pe care Eu le fac în numele Tatălui Meu, ele mărturisesc despre Mine.
26. Dar voi nu credeți, pentru că voi nu sunteți din oile Mele.
27. Oile Mele glasul Meu îl ascultă, și Eu le cunosc și ele Mă urmează.
28. Și Eu le dau viață veșnică și ele-n veac nu vor pieri și din mâna Mea nimeni nu le va răpi.
29. Tatăl Meu, Cel ce Mi le-a dat, este mai mare decât toți, și din mâna Tatălui Meu nimeni nu le poate răpi.
30. Eu și Tatăl Meu una suntem“.
31. Atunci iudeii au luat iarăși pietre ca să arunce asupra Lui.
32. Iisus le-a răspuns: „Multe lucruri bune v-am arătat Eu vouă de la Tatăl Meu; pentru care din aceste lucruri aruncați cu pietre asupra Mea?“
33. Iudeii I-au răspuns: „Nu pentru lucru bun aruncăm noi cu pietre asupra ta, ci pentru blasfemie și pentru că tu, om fiind, te faci pe tine Dumnezeu“.
34. Iisus le-a răspuns: „Oare nu este scris în legea voastră: Eu am zis: Sunteți dumnezei?
35. Dacă ea i-a numit dumnezei pe aceia către care a fost cuvântul lui Dumnezeu – și Scriptura nu poate fi desființată –
36. Celui pe Care Tatăl L-a sfințit și L-a trimis în lume voi Îi ziceți: Blasfemiezi!, fiindcă Eu am spus: Sunt Fiul lui Dumnezeu.
37. Dacă Eu nu fac lucrurile Tatălui Meu, să nu credeți în Mine;
38. dar dacă le fac, chiar dacă nu credeți în Mine, credeți în lucrurile acestea, ca să știți și să cunoașteți că Tatăl este întru Mine și Eu întru Tatăl“.
39. Ca urmare, ei din nou căutau să-L prindă; dar El le-a scăpat din mână.
40. Și a plecat iarăși dincolo de Iordan, în locul unde Ioan boteza la început, și a rămas acolo.
41. Și mulți au venit la El și ziceau: „Ioan n-a făcut nici o minune, dar toate câte a spus Ioan despre Acesta au fost adevărate“.
42. Și acolo mulți au crezut într-Însul.