Capitolul15|Spălarea mâinilor.Ce-l spurcă pe om.Vindecarea fiicei canaaneencei.A doua înmulțire a pâinilor.
Evanghelia după Matei
1. Atunci fariseii și cărturarii din Ierusalim au venit la Iisus și I-au zis:
Despre fățărnicie
2. „De ce calcă ucenicii Tăi datina bătrânilor?: că nu-și spală mâinile când mănâncă“.
Despre fățărnicie
3. Iar El, răspunzând, le-a zis: „Dar voi de ce călcați porunca lui Dumnezeu de dragul datinei voastre?
Despre fățărnicie
4. Că Dumnezeu a zis: Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, iar cel ce va blestema pe tatăl său ori pe mama sa să fie pedepsit cu moarte.
Despre fățărnicie
5. Voi însă spuneți: Cel ce i-ar zice tatălui său ori mamei sale: Darul cu care aș putea să te ajut I l-am dăruit lui Dumnezeu,
Despre fățărnicie
6. acela poate să nu cinstească pe tatăl său ori pe mama sa. Așadar, ați desființat porunca lui Dumnezeu de dragul datinei voastre.
Despre fățărnicie
7. Fățarnicilor, bine a profețit despre voi Isaia, când a zis:
Despre fățărnicie
8. Poporul acesta se apropie de Mine cu gura și Mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.
Despre fățărnicie
9. Și zadarnic Mă cinstește învățând porunci și învățături omenești“.
Despre fățărnicie
10. Și chemând la Sine mulțimile, le-a zis: „Ascultați și înțelegeți:
Despre ce-l spurcă pe om
11. Nu ceea ce intră în gură îl spurcă pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea îl spurcă pe om“.
Despre ce-l spurcă pe om
12. Atunci apropiindu-se ucenicii, I-au zis: „Știi că fariseii, auzind acest cuvânt, s-au scandalizat?“
Despre ce-l spurcă pe om
13. Iar El, răspunzând, a zis: „Orice răsad pe care nu l-a sădit Tatăl Meu Cel ceresc va fi smuls din rădăcină.
Despre ce-l spurcă pe om
14. Lăsați-i; sunt călăuze oarbe orbilor; și dacă orb pe orb va călăuzi, amândoi vor cădea în groapă“.
Despre ce-l spurcă pe om
15. Și Petru, răspunzând, I-a zis: „Lămurește-ne parabola aceasta“.
Despre ce-l spurcă pe om
16. Iar El a zis: „Chiar și voi sunteți nepricepuți?
Despre ce-l spurcă pe om
17. Nu înțelegeți că tot ce intră în gură se duce în pântece și iese afară?
Despre ce-l spurcă pe om
18. Dar cele ce ies din gură pornesc din inimă, și acelea sunt cele ce-l spurcă pe om.
Despre ce-l spurcă pe om
19. Că din inimă ies: gânduri rele, ucideri, adultere, desfrânări, hoții, mărturii mincinoase, defăimări.
Despre ce-l spurcă pe om
20. Acestea sunt cele ce-l spurcă pe om; dar a mânca fără să-și fi spălat mâinile, asta nu-l spurcă pe om“.
Despre ce-l spurcă pe om
21. Și ieșind de acolo, Iisus a plecat în părțile Tirului și ale Sidonului.
22. Și iată, ieșind o femeie canaaneeancă din hotarele acelea, striga, zicând: „Miluiește-mă, Doamne, Fiul lui David!, fiica mea este rău chinuită de demon“.
23. El însă nu i-a răspuns nici un cuvânt. Și apropiindu-se ucenicii Săi, Îl rugau, zicând: „Elibereaz-o, că strigă în urma noastră“.
24. Iar El, răspunzând, a zis: „Nu sunt trimis decât la oile cele pierdute ale casei lui Israel“.
25. Iar ea, venind, I se închina, zicând: „Doamne, ajută-mă!“
26. El însă, răspunzând, i-a zis: „Nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci câinilor“.
27. Iar ea a zis: „Da, Doamne, dar și câinii mănâncă din fărâmiturile ce cad de la masa stăpânilor lor“.
28. Atunci răspunzând Iisus, i-a zis: „O, femeie, mare este credința ta; fie ție precum voiești!“ și s-a tămăduit fiica ei din ceasul acela.
29. Și plecând Iisus de acolo, a venit lângă Marea Galileii; și suindu-Se în munte, a șezut acolo.
Minunea săturării celor patru mii (a doua înmulțire a pâinilor)
Iisus se retrage în singurătate și se roagă
30. Și mulțimi numeroase au venit la El, având cu ei șchiopi, orbi, muți, ciungi și mulți alții și i-au pus la picioarele Lui, iar El i-a vindecat,
Vindecarea altor bolnavi
31. încât mulțimea se minuna văzându-i pe muți vorbind, pe ciungi sănătoși, pe șchiopi umblând și pe orbi văzând; și-L slăveau pe Dumnezeul lui Israel.
Vindecarea altor bolnavi
32. Iar Iisus, chemându-i la Sine pe ucenicii Săi, le-a zis: „Milă Îmi este de mulțime, că iată sunt trei zile de când așteaptă lângă Mine și n-au ce să mănânce; și nu vreau să le dau drumul flămânzi, ca să nu se istovească pe cale“.
Minunea săturării celor patru mii (a doua înmulțire a pâinilor)
33. Și ucenicii I-au zis: „De unde să avem noi aici, în pustiu, atâtea pâini încât să săturăm atâta mulțime?“
Minunea săturării celor patru mii (a doua înmulțire a pâinilor)
34. Și Iisus i-a întrebat: „Câte pâini aveți?“ Ei au răspuns: „Șapte și câțiva peștișori“.
Minunea săturării celor patru mii (a doua înmulțire a pâinilor)
35. Și poruncind mulțimii să șadă pe pământ,
Minunea săturării celor patru mii (a doua înmulțire a pâinilor)
36. a luat cele șapte pâini și peștii și, mulțumind, a frânt și le-a dat ucenicilor; iar ucenicii, mulțimilor.
Minunea săturării celor patru mii (a doua înmulțire a pâinilor)
37. Și au mâncat toți și s-au săturat; și au strâns șapte coșuri pline cu rămășițe de fărâmituri.
Minunea săturării celor patru mii (a doua înmulțire a pâinilor)
38. Iar cei ce au mâncat erau ca la patru mii de bărbați, afară de femei și de copii.
Minunea săturării celor patru mii (a doua înmulțire a pâinilor)
39. Și după ce a dat drumul mulțimilor, S-a suit în corabie și S-a dus în ținutul Magdala.
Minunea săturării celor patru mii (a doua înmulțire a pâinilor)