BibliaVersiunea Anania

Deuteronomul

Capitolul19|Cetățile de scăpare.Pedepsirea martorilor mincinoși.

1. „Când Domnul Dumnezeul tău va pierde pe popoarele al căror pământ ţi-l dă ţie Domnul Dumnezeul tău, şi tu vei intra în moştenirea lor şi te vei aşeza în cetăţile lor şi în casele lor,

2. Atunci să-ţi alegi trei cetăţi în ţara ta pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-o dă în stăpânire.

3. Să-ţi faci drum şi să împarţi în trei părţi tot pământul tău pe care ţi-l dă Domnul Dumnezeul tău de moştenire. Acelea vor sluji ca loc de scăpare oricărui ucigaş.

4. Şi iată care ucigaş va fugi acolo şi va trăi: cel ce va ucide pe aproapele său fără voie şi fără să-i fi fost vrăjmaş nici cu o zi, nici cu două înainte;

5. Cel ce se va duce cu aproapele său în pădure să taie lemne şi, învârtind mâna sa cu toporul, ca să taie un copac, va sări toporul din coadă şi va lovi pe aproapele şi acela va muri, acesta să fugă în una din aceste cetăţi ale tale, spre a scăpa cu viaţă,

6. Ca răzbunătorul sângelui, în aprinderea inimii lui, să nu se mânie pe ucigaş şi să nu-l ajungă pe acesta, dacă va fi lung drumul, şi să nu-l ucidă, întrucât nu este vinovat de moarte, pentru că nu i-a fost vrăjmaş nici cu o zi, nici cu două înainte.

7. De aceea ţi-am dat eu poruncă şi ţi-am zis: Alege-ţi trei cetăţi.

8. Iar când Domnul Dumnezeul tău va lărgi hotarele tale, după cum S-a jurat părinţilor tăi, şi îţi va da tot pământul pe care a făgăduit să-l dea părinţilor tăi,

9. Dacă te vei sili să împlineşti toate poruncile acestea, pe care ţi le spun eu astăzi, şi vei iubi pe Domnul Dumnezeul tău şi vei umbla în căile Lui în toate zilele, atunci la aceste trei cetăţi să mai adaugi încă trei cetăţi,

10. Ca să nu se verse sângele nevinovatului în pământul tău pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă de moştenire şi să nu ai asupra ta vină de sânge.

11. Iar dacă cineva din ai tăi va fi duşman aproapelui tău şi-l va pândi şi va sări la acela şi-l va ucide şi apoi va fugi în una din cetăţile acestea,

12. Bătrânii cetăţii lui să trimită ca să-l ia de acolo şi să-l dea în mâinile răzbunătorului sângelui, ca să moară.

13. Să nu-l cruţe pe unul ca acela ochiul tău. Spală pe Israel de sângele nevinovat şi va fi bine.

14. Să nu muţi hotarul aproapelui tău, pe care l-au aşezat strămoşii moşiei tale, care ţi s-a cuvenit în pământul pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă în stăpânire.

15. Nu ajunge numai un martor pentru a vădi pe cineva de vreo vină sau de vreo nelegiuire sau de vreun păcat de care s-ar fi făcut vinovat, ci orice pricină să se dovedească prin spusa a doi sau trei martori.

16. De se va ridica asupra cuiva martor nedrept, învinuindu-l de nelegiuire,

17. Amândoi oamenii aceştia între care este pricina să se înfăţişeze înaintea Domnului, la preot sau la judecătorii care vor fi în zilele acelea.

18. Şi judecătorii să cerceteze bine şi, dacă martorul acela va fi martor mincinos şi va fi mărturisit strâmb asupra fratelui său,

19. Să-i faceţi ceea ce voise să facă el fratelui său. Şi aşa să stârpeşti răul din mijlocul tău;

20. Şi vor auzi şi ceilalţi şi se vor teme şi nu se vor apuca să mai facă în mijlocul tău acest rău.

21. Să nu-l cruţe ochiul tău, ci să ceri suflet pentru suflet, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior. Cu răul pe care îl va face cineva aproapelui său, cu acela trebuie să i se plătească“.