1. De voi intra la judecată cu Tine, Doamne, dreptatea va fi de partea Ta, şi totuşi, despre dreptate vreau să grăiesc cu Tine: „Pentru ce calea necredincioşilor este cu izbândă şi pentru ce toţi călcătorii de lege sunt în fericire?
2. Tu i-ai sădit şi ei au prins rădăcini, au crescut şi au făcut roade; Tu eşti aproape numai de buzele lor, iar de inima lor eşti departe.
3. Pe mine însă mă cunoşti, Doamne, mă vezi şi cercetezi dacă inima mea este cu Tine. Osebeşte-i dară, ca pe nişte oi de junghiat, şi pregăteşte-i pentru ziua junghierii.
4. Până când va jeli ţara şi iarba de prin toate ţarinile se va usca? Dobitoacele şi păsările pier pentru necredinţa locuitorilor ei, că aceştia zic: „Domnul nu vede căile noastre!“.
5. „Dacă alergând cu cei ce merg pe jos, ai ostenit, cum te vei lua la întrecere cu caii? Şi dacă nu eşti în siguranţă într-o ţară paşnică, ce vei face în hăţişurile Iordanului?
6. Că şi fraţii tăi şi casa tatălui tău se poartă necredincios cu tine şi strigă tare în urma ta. Şi chiar când îţi grăiesc bine nu te încrede în ei“, zice Domnul.
7. „Părăsit-am casa Mea şi moştenirea Mea am lăsat-o; dat-am pe iubita sufletului Meu în mâinile vrăjmaşilor ei.
8. Făcutu-s-a moştenirea Mea pentru Mine ca un leu din pădure, ridicându-şi glasul împotriva Mea, şi de aceea am urât-o.
9. Moştenirea Mea s-a făcut pentru Mine ca o pasăre de pradă pestriţă, asupra căreia au năvălit din toate părţile celelalte păsări de pradă. Strângeţi-vă şi vă duceţi toate fiarele câmpului, duceţi-vă şi o mâncaţi.
10. Mulţime de păstori au călcat via Mea, călcat-au cu picioarele lor partea Mea; partea Mea cea iubită au făcut-o deşert neroditor.
11. Pustietate au făcut-o, şi ea, în pustiirea sa, plânge înaintea Mea. Toată ţara e pustiită, pentru că pe niciun om nu-l doare inima de aceasta.
12. Pe toate dealurile din pustiu au venit prădători, că sabia Domnului mistuie totul de la o margine la alta a ţării şi niciun muritor n-are pace.
13. Semănat-au grâu şi au secerat spini! Muncit-au, şi n-au avut niciun folos! Ruşinaţi-vă dar de asemenea venituri ale voastre, pe care le aveţi din pricina mâniei celei aprinse a Domnului!“.
14. Aşa zice Domnul despre toţi vecinii mei cei răi, care năpădesc asupra părţii pe care El a dat-o de moştenire poporului Său Israel: „Iată, îi voi smulge din ţara lor şi casa lui Iuda o voi înlătura din mijlocul lor.
15. Dar după ce îi voi smulge, iarăşi îi voi întoarce şi-i voi milui şi voi aduce pe fiecare la ţarina sa şi la ogorul său.
16. Şi dacă vor învăţa ei căile poporului Meu, ca să jure pe numele Meu, zicând: „Viu este Domnul“, cum au învăţat pe poporul Meu să jure pe Baal, atunci vor fi aşezaţi în mijlocul poporului Meu.
17. Iar de nu vor asculta, atunci îi voi dezrădăcina şi voi pierde cu totul poporul acesta“, zice Domnul.