Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)

1. Mărirea înălţimii este curăţia cerului, întru arătarea slavei Domnului.

2. Soarele în ivire vesteşte, când se arată, ca un vas minunat, făptura Celui Preaînalt.

3. Când este la amiază usucă pământul şi înaintea arşiţei lui cine va sta?

4. Cuptorul arde pentru lucrurile făuririi, dar de trei ori mai tare este soarele arzând munţii.

5. Suflând abur de foc şi strălucind rază, întunecă ochii.

6. Mare este Domnul Cel care l-a făcut, şi cu porunca Lui grăbeşte mergerea.

7. Şi luna, totdeauna exactă, însemnează lunile şi împarte timpul.

8. Din lună este semnul sărbătorii, lumină care scade până la sfârşit.

9. Lunile anului sunt după mersul ei, minunate schimbări face crescând.

10. Cort taberelor întru înălţime, întru tăria cerului strălucind.

11. Frumuseţea cerului este mulţimea stelelor, podoabe luminând întru cele înalte ale Domnului.

12. După pravila Celui Sfânt, ele stau în rânduiala lor şi nu obosesc în străjile lor.

13. Vezi curcubeul şi binecuvântează pe Cel care l-a făcut; că foarte frumos este în strălucirea sa.

14. A înconjurat cerul împrejur cu mărire, mâinile Celui Preaînalt l-au atins pe el.

15. Cu porunca Lui a grăbit zăpada şi grăbeşte fulgerele după judecata Sa.

16. Pentru aceea se deschid vistieriile şi norii zboară ca păsările.

17. Cu slava Sa întăreşte norii şi sfărâmă pietrele grindinei

18. Şi de privirea Lui se vor cutremura munţii.

19. Cu voia Lui suflă vântul din miazăzi; glasul tunetului Lui a făcut ca să mugească pământul,

20. Şi viforul de la miazănoapte şi volbura vântului;

21. Presară zăpada ca păsările ce zboară şi cum poposeşte lăcusta, aşa este pogorârea ei.

22. De frumuseţea albinei ei se va mira ochiul şi de viscolul ei se va spăimânta inima.

23. Şi bruma ca sarea o varsă pe pământ, care, dacă îngheaţă, se face ca vârfurile de ţepuşă.

24. Vânt rece va sufla de la miazănoapte şi va îngheţa apa toată, adunarea apei va acoperi şi se va îmbrăca apa ca şi cu o platoşă.

25. Puterea Domnului va mânca munţii şi va arde pustiul şi va stinge verdeaţa ca focul.

26. Leac repede este norul; roua după arşiţă dă viaţă.

27. Cuvântul Său a făcut să înceteze marea şi a sădit în ea insule.

28. Cei care umblă pe mare povestesc primejdiile ei şi istorisirile lor ne umplu de uimire.

29. Şi acolo sunt lucruri de necrezut şi minunate, tot felul de animale şi de vieţuitoare de mare.

30. Prin El toate ajung la ţelul lor şi în cuvântul Lui s-au aşezat toate.

31. Am putea spune multe, fără să terminăm; într-un cuvânt El este toate.

32. Cum vom putea să-L preaslăvim? Că El este mai mare decât toate lucrurile Sale.

33. De temut este Domnul şi mare foarte şi minunată este puterea Lui.

34. Slăvind pe Domnul, înălţaţi-L cât veţi putea, pentru că va prisosi încă.

35. Şi înălţindu-L pe El, întăriţi-vă şi nu vă osteniţi, pentru că nu veţi ajunge.

36. Cine L-a văzut pe El şi va povesti? Şi cine-L slăveşte pe El, precum este?

37. Multe şi mai mari decât acestea sunt ascunse; că puţine am văzut din lucrurile Lui.

38. Că toate le-a făcut Domnul şi celor cuvioşi le-a dat înţelepciune.