BibliaVersiunea Anania

Cartea întâi a Regilor

Capitolul28|Saul la vrăjitoarea din Endor.

1. În vremea aceea şi-au adunat filistenii oştirea pentru război, ca să se bată cu Israel. Deci a zis Achiş către David: „Ştiut să-ţi fie că ai să mergi cu mine la război şi tu şi oamenii tăi“.

2. Iar David a răspuns lui Achiş: „Acum ai să afli ce are să facă robul tău“. Şi a zis Achiş lui David: „De aceea te şi fac eu paznicul capului meu pentru totdeauna“.

3. Murind Samuel, l-a plâns tot Israelul şi l-au îngropat în Rama, cetatea lui. Saul însă izgonise pe cei ce chemau morţii şi pe ghicitori din ţară.

4. S-au adunat deci filistenii şi s-au dus de şi-au aşezat tabăra la Şunem; şi-a adunat şi Saul tot poporul lui Israel şi şi-a aşezat tabăra pe Ghilboa.

5. Văzând însă Saul tabăra filistenilor, s-a spăimântat şi s-a tulburat tare inima lui.

6. Şi a întrebat Saul pe Domnul, dar Domnul nu i-a răspuns nici în vis, nici prin Urim, nici prin proroci.

7. Atunci Saul a zis slugilor sale: „Căutaţi-mi o femeie vrăjitoare, ca să merg la ea s-o întreb“. Iar slugile i-au răspuns: „Este aici în Endor o femeie vrăjitoare“.

8. Apoi şi-a dezbrăcat Saul hainele sale şi a îmbrăcat altele şi s-a dus el însuşi cu doi oameni şi au venit la femeie noaptea; şi i-a zis Saul: „Rogu-te, ghiceşte-mi chemând un mort şi scoate-mi pe cine îţi voi spune eu!“.

9. Dar femeia i-a răspuns: „Tu ştii ce a făcut Saul, cum a alungat el din ţară pe cei ce cheamă morţii şi pe ghicitori. Pentru ce dar întinzi tu cursă sufletului meu spre pieirea mea?“.

10. Şi s-a jurat Saul pe Domnul, zicând: „Viu este Domnul, nu vei suferi niciun necaz pentru fapta aceasta“.

11. Atunci femeia a întrebat: „Pe cine să-ţi scot?“. Răspuns-a el: „Pe Samuel să mi-l scoli!“.

12. Când a văzut femeia pe Samuel, a răcnit tare. Apoi întorcându-se femeia către Saul, a zis: „Pentru ce m-ai amăgit? Tu eşti Saul“.

13. I-a zis regele: „Nu te teme. Spune-mi ce vezi?“. Şi răspunzând, femeia a zis: „Văd parcă un dumnezeu, ieşind din pământ“.

14. „Ce înfăţişare are?“, a întrebat-o regele. Ea a răspuns: „Iese din pământ un bărbat foarte bătrân, îmbrăcat cu o haină lungă“. Atunci a cunoscut Saul că acela este Samuel şi a căzut cu faţa la pământ şi s-a închinat.

15. A zis Samuel către Saul: „Pentru ce mă tulburi, ca să ies?“. Iar Saul a răspuns: „Îmi este tare greu; filistenii se luptă împotriva mea, iar Dumnezeu S-a depărtat de mine şi nu-mi mai răspunde nici prin proroci, nici în vis, nici în vedenie; de aceea te-am chemat, ca să mă înveţi ce să fac“.

16. A zis Samuel: „La ce mă mai întrebi pe mine, dacă Domnul S-a depărtat de tine şi S-a făcut vrăjmaşul tău?

17. Domnul face ceea ce a grăit prin mine: Va lua Domnul domnia din mâinile tale şi o va da lui David, aproapele tău.

18. Deoarece tu n-ai ascultat glasul Domnului şi n-ai împlinit iuţimea mâniei Lui asupra lui Amalec, de aceea Domnul face aceasta cu tine acum.

19. Şi va da Domnul pe Israel împreună cu tine în mâinile filistenilor; mâine tu şi fiii tăi veţi fi cu mine şi tabăra lui Israel o va da Domnul în mâinile filistenilor“.

20. Atunci Saul a căzut deodată cu tot trupul său la pământ, căci se spăimântase grozav de cuvintele lui Samuel; afară de aceasta şi puterile îl părăsiseră, căci nu mâncase pâine toată ziua aceea şi toată noaptea.

21. Şi s-a apropiat femeia aceea de Saul şi văzând că este tare înspăimântat, a zis: „Iată roaba ta a ascultat glasul tău şi şi-a pus viaţa în primejdie şi a împlinit porunca ce i-ai dat.

22. Rogu-te dar acum, ascultă şi tu glasul roabei tale; îţi voi aduce o bucăţică de pâine; mănâncă, să prinzi putere, ca să pleci la drum“.

23. Dar el n-a voit, ci a zis: „Nu voi mânca!“. Şi au început slugile lui să-l îndemne, precum şi femeia; şi el a ascultat glasul lor şi s-a sculat de la pământ şi a şezut pe pat.

24. Iar femeia avea la casa ei şi un viţel îngrăşat şi s-a grăbit să-l taie; apoi, luând făină, a frământat şi a copt azime.

25. Şi a pus înaintea lui Saul şi slugilor lui şi ei au mâncat; apoi s-au sculat şi au plecat în aceeaşi noapte.