BibliaVersiunea Anania

Cartea întâi a Regilor

Capitolul3|Chemarea lui Samuel.

1. Şi pruncul Samuel slujea Domnului sub povaţa preotului Eli. În zilele acelea cuvântul Domnului era rar şi nici vedeniile nu erau dese.

2. Şi iată în vremea aceea, când Eli stătea culcat la locul său şi ochii lui începuseră a se închide şi nu mai putea să vadă;

3. Când sfeşnicul Domnului nu se stinsese încă şi Samuel era culcat în cortul Domnului, unde era chivotul lui Dumnezeu,

4. A strigat Domnul către Samuel: „Samuele, Samuele!“. Iar el a răspuns: „Iată-mă!“.

5. Şi a alergat la Eli şi a zis: „Iată-mă! La ce m-ai chemat?“. Acela însă a răspuns: „Nu te-am chemat. Du-te şi te culcă!“. Şi s-a dus Samuel şi s-a culcat.

6. Iar Domnul a strigat a doua oară pe Samuel: „Samuele, Samuele!“. Și acesta s-a sculat şi a venit iar la Eli şi a zis: „Iată-mă! De ce m-ai chemat?“. Și acela i-a zis: „Nu te-am chemat, fiul meu! Du-te înapoi şi te culcă!“.

7. Samuel nu cunoştea atunci glasul Domnului şi cuvântul Domnului nu i se descoperise încă.

8. Dar Domnul a strigat pe Samuel şi a treia oară. Şi s-a sculat acesta şi a venit la Eli şi a zis: „Iată-mă! La ce m-ai chemat?“. Atunci a înţeles Eli că Domnul cheamă pe copil.

9. Şi a zis Eli către Samuel: „Du-te înapoi şi te culcă şi când Cel ce te cheamă te va mai chema, tu să zici: „Vorbeşte, Doamne, că robul Tău ascultă!“. Şi s-a dus Samuel şi s-a culcat la locul său.

10. Şi a venit Domnul şi a stat şi a strigat ca întâia şi ca a doua oară: „Samuele, Samuele!“. Iar Samuel a zis: „Vorbeşte, Doamne, că robul Tău ascultă!“.

11. A zis Domnul către Samuel: „Iată, am să fac în Israel un lucru, încât cine va auzi de el, aceluia îi vor ţiui amândouă urechile.

12. În ziua aceea voi face cu Eli toate câte am spus despre casa lui; toate le voi începe şi le voi sfârşi.

13. Eu i-am spus că am să pedepsesc casa lui pe veci pentru vina pe care el a ştiut-o, şi anume că fiii fac nelegiuiri, dar nu i-a înfrânat.

14. De aceea mă jur casei lui Eli că vina casei lui Eli nu se va şterge, nici prin jertfe, nici prin prinoase de pâine în veci“.

15. După aceea a adormit Samuel până dimineaţa, s-a sculat de noapte şi a deschis uşile casei Domnului. Dar Samuel s-a temut să spună lui Eli vedenia aceasta.

16. Eli însă a chemat pe Samuel şi a zis: „Fiul meu Samuel!“. Iar acesta a răspuns: „Iată-mă!“.

17. A zis Eli: „Ce ţi s-a spus? Să nu ascunzi de mine! Dumnezeu să se poarte cu tine cu toată asprimea, dacă tu vei ascunde ceva de mine din toate câte ţi s-au spus!“.

18. Şi i-a spus Samuel tot şi n-a ascuns nimic de el. Atunci Eli a zis: „El este Domnul; facă dar ce va binevoi!“.

19. Şi a crescut Samuel şi Domnul a fost cu el şi n-a rămas neîmplinit niciunul din cuvintele Lui.

20. Atunci a aflat tot Israelul, de la Dan până la Beer-Şeba, că Samuel s-a învrednicit să fie proroc al Domnului.

21. Şi a urmat Domnul a Se arăta în Şilo după ce Se arătase lui Samuel acolo prin cuvântul Său. Şi s-au încredinţat toţi în tot Israelul, de la o margine până la cealaltă margine a ţării, că Samuel este prorocul Domnului. Iar Eli a ajuns foarte bătrân, şi feciorii lui stăruiau pe calea lor înaintea Domnului.