Cartea a patra a Regilor

1. Ahab avea în Samaria şaptezeci de fii. Şi a scris Iehu scrisori şi le-a trimis la Samaria căpeteniilor cetăţii, bătrânilor şi celor ce creşteau pe copiii lui Ahab,

2. Zicând: „Când va ajunge scrisoarea aceasta la voi, la care se află şi fiii domnului vostru, precum şi care şi cai, cetatea întărită şi arme,

3. Să alegeţi pe cel mai bun şi mai vrednic dintre fiii domnului vostru şi să-l puneţi pe tronul tatălui său şi să vă luptaţi pentru casa domnului vostru“.

4. Aceştia însă s-au speriat cumplit şi au zis: „Iată, doi regi nu i-au putut sta înainte; cum dar vom sta noi?“.

5. Şi căpetenia casei domneşti, căpeteniile cetăţii, bătrânii şi cei ce creşteau pe copiii regelui au trimis la Iehu să-i spună: „Noi suntem robii tăi şi ce ne vei zice, aceea vom face; nu vom pune pe nimeni rege, ci fă ceea ce-ţi place“.

6. Şi le-a scris Iehu scrisoare a doua oară şi le-a zis: „De sunteţi ai mei şi de vă supuneţi cuvântului meu, atunci ridicaţi capetele fiilor domnului vostru şi veniţi la mine în Izreel, mâine pe vremea aceasta“. Fiii regelui erau în număr de şaptezeci şi-i creşteau oameni de vază ai cetăţii.

7. Când a ajuns la ei scrisoarea, ei au luat pe fiii regelui şi i-au junghiat pe toţi cei şaptezeci, au pus capetele în panere şi le-au trimis la el în Izreel.

8. Şi venind trimisul, i-a adus ştire şi a zis: „S-au adus capetele fiilor regelui“. Iar el a zis: „Aşezaţi-le până dimineaţă în două grămezi la poartă“.

9. Şi ieşind el dimineaţa a stat şi a zis către tot poporul: „Voi nu sunteţi vinovaţi. Iată eu m-am sculat împotriva stăpânului meu şi l-am ucis.

10. Dar pe aceştia cine i-a omorât? Să ştiţi deci că nimic din ceea ce a spus Domnul împotriva casei lui Ahab n-a rămas neîmplinit. Domnul a făcut ce zisese prin robul Său, Ilie“.

11. Şi a omorât Iehu pe toţi cei ce rămăseseră din casa lui Ahab în Izreel şi pe toţi cei mari ai lui şi pe cei de aproape ai lui şi pe preoţii lui, încât n-a scăpat niciunul.

12. Apoi sculându-se, a plecat să meargă la Samaria. Dar în drumul său, ajungând la Bet-Eched, adică la Colibele Păstorilor,

13. Iehu a întâlnit pe fraţii lui Ohozia, regele Iudei, şi le-a zis: „Cine sunteţi voi?“. Iar ei au răspuns: „Noi suntem fraţii lui Ohozia şi ne ducem să aflăm de sănătatea fiilor regelui şi a fiilor reginei“.

14. Şi el a zis: „Prinde-ţi-i de vii!“. Şi i-au prins de vii şi i-au junghiat la fântâna de lângă Colibele Păstorilor. Aceia erau patruzeci şi doi de oameni şi n-a mai rămas niciunul din ei.

15. Apoi plecând de acolo, s-a întâlnit cu Ionadab, fiul lui Recab, care venea în întâmpinarea lui, şi l-a salutat şi a zis: „Inima ta este ea oare cum este inima mea către inima ta?“. Iar Ionadab a zis: „Da“. „De este aşa, dă-mi mâna!“. Şi i-a dat mâna şi l-a ridicat la el în car,

16. Zicând: „Hai cu mine, ca să vezi râvna mea pentru Domnul“. Şi l-a aşezat în car.

17. Şi ajungând în Samaria, a ucis pe toţi cei ce rămăseseră din ai lui Ahab în Samaria şi aşa a stârpit neamul lui cu totul, după cuvântul Domnului ce-l rostise prin Ilie.

18. Apoi a adunat Iehu tot poporul şi a zis: „Ahab a slujit puţin lui Baal; Iehu însă îi va sluji mai mult.

19. Deci chemaţi la mine pe toţi prorocii lui Baal, pe toţi slujitorii lui şi pe toţi preoţii lui, şi nimeni să nu lipsească, pentru că am să fac o jertfă mare lui Baal. Tot cel ce va lipsi nu va rămâne cu viaţă“. Iehu însă a făcut aceasta cu gând viclean, ca să stârpească pe slujitorii lui Baal.

20. Şi a zis Iehu: „Vestiţi o zi de sărbătoare în cinstea lui Baal!“.

21. Şi au vestit, iar Iehu a trimis în tot Israelul de au venit toţi slujitorii lui Baal şi n-a rămas niciunul care să nu fi venit. După aceea au intrat în templul lui Baal şi s-a umplut templul de la un capăt la celălalt.

22. Atunci a zis Iehu către păstrătorul veşmintelor: „Adu veşminte pentru toţi slujitorii lui Baal“. Şi acela le-a adus veşminte.

23. Apoi a intrat şi Iehu cu Ionadab, fiul lui Recab, în templul lui Baal şi a zis slujitorilor lui Baal: „Căutaţi şi vedeţi nu cumva se află printre voi careva din slujitorii Domnului, pentru că aici trebuie să fie numai slujitorii lui Baal singuri“.

24. Apoi s-au apropiat ei să facă jertfele şi arderile de tot. Iar Iehu a pus afară optzeci de oameni şi le-a zis: „Sufletul aceluia căruia îi va scăpa careva din oamenii pe care vi-i voi da în mâini, va fi în locul celui scăpat“.

25. Iar după ce s-a isprăvit arderea de tot, Iehu a zis către oştenii săi şi către căpeteniile lor: „Duceţi-vă şi-i ucideţi şi să nu scape niciunul“. Oştenii şi căpeteniile i-au lovit cu ascuţişul sabiei şi i-au aruncat acolo.

26. Apoi s-au dus în cetate unde era capiştea lui Baal, au scos idolii din capiştea lui Baal şi i-au ars;

27. Şi au sfărâmat chipul cel cioplit al lui Baal şi au dărâmat capiştea lui Baal şi au făcut din ea loc de necurăţenii până în ziua de astăzi.

28. Astfel a stârpit Iehu pe Baal din pământul lui Israel;

29. Iar în ce priveşte păcatele lui Ieroboam, feciorul lui Nabat, care a dus pe Israel în ispită, de la acestea nu s-a depărtat nici Iehu; nu s-a lepădat de viţeii de aur, din Betel şi Dan.

30. Şi a zis Domnul către Iehu: „Pentru că tu cu plăcere ai făcut ceea ce era drept în ochii Mei şi ai îndeplinit împotriva casei lui Ahab tot ceea ce aveam la inima Mea, feciorii tăi până la al patrulea neam vor şedea pe tronul lui Israel“.

31. Dar Iehu nu s-a silit să umble din toată inima după legea Domnului Dumnezeului lui Israel şi nu s-a abătut de la păcatele lui Ieroboam, care a dus pe Israel în ispită.

32. În zilele acelea a început Domnul să taie părţi din pământul lui Israel şi Hazael a lovit hotarele lui Israel,

33. Pustiind la răsărit de Iordan tot pământul Galaadului, al lui Gad, al lui Ruben şi al lui Manase, începând de la Aroer, care vine lângă Arnon, şi Galaadul şi Vasanul.

34. Celelalte fapte ale lui Iehu, tot ce a făcut el, precum şi vitejiile lui sunt scrise în cartea faptelor regilor lui Israel.

35. Şi a răposat Iehu cu părinţii săi în Samaria, iar în locul lui s-a făcut rege Ioahaz, fiul său.

36. Iar timpul domniei lui Iehu peste Israel, în Samaria, a fost de douăzeci şi opt de ani.