BibliaVersiunea Anania

Cartea a patra a Regilor

Capitolul9|Iehu, uns rege peste Israel.Iehu ucide pe regele lui Israel și pe al lui Iuda.

1. Atunci Elisei prorocul a chemat pe unul dintre fiii prorocilor şi i-a zis: „Încingeţi mijlocul şi ia acest vas cu untdelemn în mâna ta şi du-te la Ramot în Galaad.

2. Iar dacă vei ajunge acolo, caută pe Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimşi, şi, apropiindu-te, porunceşte-i să iasă dintre fraţii lui şi du-l în cămara cea mai dinăuntru.

3. Apoi ia vasul cu untdelemn şi toarnă pe capul lui şi zi: Aşa zice Domnul: Iată te ung rege peste Israel. După aceea deschide uşa şi fugi fără zăbavă“.

4. Şi s-a dus tânărul, sluga prorocului, la Ramot în Galaad.

5. Şi ajungând acolo, a văzut pe căpeteniile oştirii şezând şi a zis: „Am un cuvânt către tine, căpetenie!“. Şi a zis Iehu: „Către care din noi toţi?“. Iar el a zis: „Către tine, căpetenie!“.

6. Atunci s-a sculat acesta şi a intrat în casă. Iar tânărul a turnat untdelemn pe capul lui şi i-a zis: „Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Te ung rege peste poporul Domnului, peste Israel.

7. Tu vei nimici casa lui Ahab, stăpânul tău, de la faţa Mea şi vei răzbuna asupra Izabelei sângele robilor Mei, prorocii, şi sângele tuturor slujitorilor Domnului.

8. Toată casa lui Ahab va pieri şi voi stârpi din ai lui Ahab pe tot cel de parte bărbătească, pe cel rob şi pe cel slobod în Israel;

9. Voi face casa lui Ahab ca şi casa lui Ieroboam, fiul lui Nabat şi ca şi casa lui Baeşa, fiul lui Ahia.

10. Iar pe Izabela, câinii o vor mânca în câmpia lui Izreel şi nimeni nu o va îngropa“. Apoi tânărul a deschis uşa şi a fugit.

11. După aceea a ieşit Iehu la slujitorii domnului său şi aceştia i-au zis: „E pace? De ce a venit acest necunoscut la tine?“. Şi el i-a zis: „Voi cunoaşteţi pe acest om şi de ce a venit“. Iar ei au zis: „Nu este adevărat!

12. Spune-ne!“. Şi el le-a zis: „Iată, el mi-a spus: Aşa grăieşte Domnul: Iată te ung rege peste Israel“.

13. Atunci ei s-au grăbit să-şi ia fiecare haina sa şi i-au aşternut-o pe trepte, au trâmbiţat şi au zis: „Iehu s-a făcut rege!“.

14. S-a sculat deci Iehu; fiul lui Iosafat, fiul lui Nimşi, împotriva lui Ioram. Ioram însă fusese cu toţi israeliţii la Ramot în Galaad şi-l apărase împotriva lui Hazael, regele Siriei.

15. Iar acum regele Ioram se întorsese la Izreel, ca să se vindece de rănile ce i le pricinuiseră sirienii, când se luptase el cu Hazael, regele Siriei. Şi a zis Iehu: „Dacă sunteţi de părerea mea, să nu iasă nimeni din cetate, ca să dea de veste la Izreel“.

16. Apoi a încălecat Iehu pe cal şi s-a dus în Izreel, unde zăcea Ioram, regele lui Israel şi se îngrijea de rănile ce i le pricinuiseră sirienii la Ramot, în timpul luptei cu Hazael, regele Siriei, cel tare şi puternic şi unde venise Ohozia, regele Iudei, ca să cerceteze pe Ioram.

17. În turnul din Izreel stătea un ostaş de strajă. Văzând acesta ceata lui Iehu venind, a zis: „Văd o ceată!“. Iar Ioram a zis: „Ia un călăreţ şi trimite-l în întâmpinare, ca să întrebe: Cu pace vii?“.

18. Şi s-a dus călăreţul călare în întâmpinarea lui şi a zis: „Cu pace vii?“. Iar Iehu a zis: „Ce ai tu cu pacea? Treci în urma mea!“. Și straja a dat de veste, zicând: „A ajuns la ei, dar nu se întoarce“.

19. Şi a trimis alt călăreţ şi acesta s-a dus la ei şi a zis: „Aşa zice regele: Cu pace vii?“. Iar Iehu a zis: „Ce ai tu cu pacea? Treci în urma mea!“.

20. Şi a vestit straja, zicând: „A ajuns la ei, dar nu se întoarce. Şi mersul parc-ar fi al lui Iehu, fiul lui Nimşi, pentru că merge nebuneşte“.

21. Atunci Ioram a zis: „Înhamă!“. Şi au înhămat la carul lui: Şi a ieşit Ioram, regele lui Israel şi Ohozia; regele Iudei, fiecare în carul său, în întâmpinarea lui Iehu şi s-au întâlnit cu el în ţarina lui Nabot Izreeliteanul.

22. Şi când a văzut Ioram pe Iehu, a zis: „Cu pace, Iehu?“. Iar el a zis: „Ce pace, când sunt atâtea desfrânările Izabelei, mama ta, şi vrăjitoriile ei?“.

23. Şi întorcându-se Ioram să fugă, a zis către Ohozia: „Vânzare, Ohozia!“.

24. Iar Iehu şi-a întins arcul cu mâna sa şi a lovit pe Ioram între umeri şi săgeata a trecut prin inima lui şi el a căzut în carul său.

25. Şi a zis Iehu către Bidcar, căpetenia oştirii: „Ia-l şi-l aruncă în ţarina lui Nabot Izreeliteanul, căci adu-ţi aminte că atunci când mergeam eu şi cu tine călări în urma lui Ahab, tatăl său, Domnul a rostit împotriva lui prorocia aceasta:

26. Adevărat, am văzut ieri sângele fiilor lui, zice Domnul, şi Mă voi răzbuna pe tine în ţarina aceasta. Deci ia-l şi-l aruncă în ţarină, după cuvântul Domnului“.

27. Iar Ohozia, regele lui Iuda, văzând aceasta, a fugit pe drum spre casa ce se afla în grădină. Dar Iehu a alergat după el, zicând: „Ucide-ţi-l şi pe el în car!“. Şi l-au lovit pe înălţimea Gur, care vine lângă Ibleam. Şi a fugit Ohozia la Moghido şi a murit acolo.

28. Iar slujitorii lui l-au dus la Ierusalim, l-au îngropat în mormânt cu părinţii lui, în cetatea lui David.

29. Ohozia se făcuse rege în Iuda în anul al unsprezecelea al lui Ioram, fiul lui Ahab.

30. Apoi Iehu a venit în Izreel. Iar Izabela, fiind înştiinţată de aceasta, şi-a uns faţa, şi-a împodobit capul şi privea de la fereastră.

31. Iar când a intrat Iehu pe poartă, ea a zis: „Zimri, ucigaşul stăpânului său, va avea el oare pace?“.

32. Şi ridicându-şi el faţa sa şi privind spre fereastră, a zis: „Cine, cine este cu mine?“. Atunci s-au plecat spre el doi sau trei eunuci;

33. Şi el le-a zis: „Aruncaţi-o jos!“. Şi au aruncat-o şi a ţâşnit sângele ei pe zid şi pe caii care au călcat-o în picioare.

34. După aceea a venit Iehu de a mâncat şi a băut şi a zis: „Căutaţi pe ticăloasa aceea şi îngropaţi-o, căci e fiică de rege!“.

35. Şi s-au dus să o îngroape, dar n-au mai găsit nimic din ea, decât numai ţeasta, picioarele şi palmele mâinilor.

36. Şi s-au întors şi i-au spus. Iar el a zis: „Aşa a fost cuvântul Domnului, rostit prin robul Său, Ilie Tesviteanul, zicând: În ţarina Izreel câinii vor mânca trupul Izabelei;

37. Şi va fi trupul Izabelei în ţarina Izreel ca gunoiul pe ogor, încât nimeni nu va zice: Iată ea e Izabela!“.