1. Iosia era de opt ani când s-a făcut rege şi a domnit treizeci şi unu de ani în Ierusalim; numele mamei lui era Iedida, fiica lui Adaia din Boţcat.
2. Iosia a făcut fapte plăcute înaintea Domnului şi a umblat în toate pe calea lui David, strămoşul său, neabătându-se nici la dreapta, nici la stânga.
3. În anul al optsprezecelea al regelui Iosia, regele a trimis pe scriitorul Şafan, fiul lui Aţalia, fiul lui Meşulam, în templul Domnului, zicându-i:
4. „Du-te la Hilchia, arhiereul, ca să socotească argintul adus în templul Domnului, pe care l-au strâns de la popor cei ce stau de strajă la prag,
5. Şi să-l dea în mâna celor puşi să facă lucrările la templul Domnului, iar aceştia să-l dea celor ce lucrează şi repară stricăciunile lui:
6. Dulgherilor, pietrarilor şi zidarilor, şi la cumpărarea lemnului şi a pietrelor cioplite pentru repararea templului;
7. Însă să nu le cereţi socoteală de argintul ce s-a dat în mâna lor, pentru că se poartă cinstit“.
8. Iar Hilchia arhiereul a zis către Şafan scriitorul: „Am găsit în templul Domnului cartea legii“. Apoi Hilchia a dat lui Şafan cartea şi el a citit-o.
9. Şi venind Şafan scriitorul la rege, a adus răspuns regelui şi a zis: „Robii tăi au luat argintul ce s-a găsit în casă şi l-au dat în mâinile celor puşi să facă lucrările la templul Domnului“.
10. Şi a mai adus Şafan la cunoştinţa regelui şi acestea, zicând: „Preotul Hilchia mi-a dat o carte“. Şi a citit-o Şafan înaintea regelui.
11. Auzind regele cuvintele cărţii legii, şi-a sfâşiat hainele sale.
12. Apoi regele a poruncit preotului Hilchia, lui Ahicam, fiul lui Şafan, lui Acbor, fiul lui Miheia, lui Şafan scriitorul şi lui Asaia, sluga regelui:
13. „Mergeţi şi întrebaţi pe Domnul pentru mine şi pentru popor şi pentru tot Iuda despre cuvintele acestei cărţi găsite, căci mare este mânia Domnului ce s-a aprins asupra noastră, pentru că părinţii noştri n-au ascultat cuvintele cărţii acesteia, ca să se poarte după cele ce ni s-a poruncit“.
14. Atunci s-a dus Hilchia preotul, Ahicam, Acbor, Şafan şi Asaia la prorociţa Hulda, soţia lui Şalum, fiul lui Ţicva, fiul lui Harhas, păstrătorul veşmintelor, care locuia în Ierusalim, în despărţitura a doua, şi au grăit cu ea.
15. Iar ea le-a zis: „Aşa grăieşte Domnul Dumnezeul lui Israel: Spuneţi omului care v-a trimis la mine:
16. Aşa zice Domnul: Voi aduce rău asupra locului acestuia şi asupra locuitorilor lui, după toate cuvintele cărţii pe care a citit-o regele Iudei.
17. Pentru că M-au părăsit şi tămâiază pe alţi dumnezei, ca să mă aţâţe cu toate lucrurile mâinilor lor, s-a aprins mânia Mea asupra locului acestuia şi nu se va stinge.
18. Iar regelui lui Iuda care v-a trimis să întrebaţi pe Domnul, spuneţi-i: Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel despre cuvintele pe care tu le-ai auzit:
19. Deoarece s-a muiat inima ta şi tu te-ai smerit înaintea Domnului, când ai auzit ce am grăit Eu asupra locului acestuia şi asupra locuitorilor lui, că vor fi ţinta groazei şi a blestemului, şi ți-ai rupt veşmintele şi ai plâns înaintea Mea, de aceea şi Eu te-am auzit, zice Domnul.
20. De aceea iată te voi adăuga la părinţii tăi şi vei fi pus în gropniţa ta cu pace; şi nu vor vedea ochii tăi toate acele nenorociri pe care le voi aduce asupra locului acestuia“. Şi s-a adus regelui răspunsul acesta.