1. Urmăriți iubirea și râvniți la darurile duhovnicești, dar mai ales la acela de a profetiza.
2. Pentru că cel ce vorbește într-o limbă nu oamenilor le vorbește, ci lui Dumnezeu; căci nimeni nu-l înțelege, dar el în duh grăiește taine.
3. Dimpotrivă, cel ce profetizează le vorbește oamenilor: spre zidire, îndemn și mângâiere.
4. Cel ce grăiește într-o limbă, pe sine însuși se zidește; dar cel ce profetizează, zidește Biserica.
5. Eu pe toți vă vreau să grăiți în limbi, dar cu mult mai mult să profetizați. Cel ce profetizează e mai mare decât cel ce grăiește-n limbi, în afară numai dacă acesta și tălmăcește, pentru ca Biserica să primească zidire.
6. Iar acum, fraților, dac-aș veni la voi grăind în limbi, de ce folos v-aș fi dacă nu vă vorbesc: fie-ntru descoperire, fie-ntru cunoștință, fie-ntru profeție, fie-ntru învățătură?
7. Căci așa cum instrumentele muzicale – fie flaut, fie țiteră: de nu vor scoate sunete deosebite, cum se va cunoaște care este din flaut sau care este din țiteră?;
8. și dacă trâmbița va scoate un sunet fără semn, cine se va pregăti de război?,
9. așa și voi: Dacă prin limba voastră nu veți scoate cuvânt lesne de-nțeles, cum se va cunoaște ce-ați grăit? Veți vorbi în vânt.
10. În lume sunt nu știu câte feluri de limbi, dar nici una din ele nu-i fără semn.
11. Deci, dacă nu voi ști înțelesul semnului, eu voi fi barbar pentru cel ce vorbește, iar cel ce vorbește va fi barbar pentru mine.
12. Așa și voi, de vreme ce râvniți la daruri duhovnicești, căutați să le aveți cu prisosință spre zidirea Bisericii.
13. De aceea, cel ce grăiește într-o limbă să se roage ca să și poată tălmăci.
14. Că dacă mă rog într-o limbă, duhul meu se roagă, dar mintea mea e neroditoare.
15. Atunci, ce-am să fac?: Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga și cu mintea; voi cânta cu duhul, dar voi cânta și cu mintea.
16. Altfel, dacă tu vei binecuvânta cu duhul, cum va zice Amin după mulțumirea ta cel ce stă-n locul omului de rând, de vreme ce el nu știe ce zici?
17. Căci tu, într-adevăr, tu mulțumești bine, dar celălalt nu se zidește.
18. Mulțumesc Dumnezeului meu că vorbesc în limbi mai mult decât voi toți;
19. dar în Biserică vreau să grăiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca să-i învăț și pe alții, decât zece mii de cuvinte într-o limbă oarecare.
20. Fraților, nu fiți copii în gândire; în răutate, da, fiți prunci, dar în gândire fiți desăvârșiți.
21. În lege este scris: Grăi-voi acestui popor în alte limbi și prin buzele altora, și nici așa nu Mă vor asculta, zice Domnul.
22. Așa că limbile sunt semn nu pentru cei credincioși, ci pentru cei necredincioși; dar profeția, nu pentru cei necredincioși, ci pentru cei credincioși.
23. Deci, dacă Biserica toată s-ar aduna laolaltă și toți ar vorbi în limbi și ar intra neștiutori sau necredincioși, oare nu vor zice că sunteți nebuni?
24. Dar dacă toți ar profetiza și ar intra un necredincios sau un neștiutor, el este dovedit de toți, judecat de toți,
25. cele ascunse ale inimii lui se dau pe față și astfel, căzând el cu fața la pământ, I se va închina lui Dumnezeu mărturisind că Dumnezeu este într-adevăr întru voi.
26. Așadar, fraților, ce trebuie făcut?: Când vă adunați împreună, fiecare din voi are o cântare, are o învățătură, are o descoperire, are o limbă, are o tălmăcire: toate spre zidire să se facă.
27. Dacă se grăiește într-o limbă, să fie câte doi sau cel mult trei și să grăiască pe rând, iar unul să tălmăcească;
28. iar dacă nu se află tălmăcitor, atunci să tacă-n Biserică și să-și grăiască numai lui și lui Dumnezeu.
29. Profeții să vorbească doi sau trei, iar ceilalți să judece.
30. Iar dacă altuia care șade i se va descoperi ceva, cel dintâi să tacă.
31. Fiindcă toți puteți profetiza, unul câte unul, așa ca toți să învețe și toți să se mângâie.
32. Și duhurile profeților li se supun profeților,
33. pentru că Dumnezeu nu este al neorânduielii, ci al păcii. Ca în toate Bisericile sfinților,
34. femeile voastre să tacă-n adunările bisericești; fiindcă lor nu le este îngăduit să vorbească, ci să se supună, așa cum spune și legea.
35. Iar dacă vor să învețe ceva, să-i întrebe pe bărbații lor acasă, căci este rușinos ca femeile să vorbească-n Biserică.
36. Oare de la voi a ieșit cuvântul lui Dumnezeu?, sau numai până la voi a ajuns?
37. Dacă i se pare cuiva că este profet sau om duhovnicesc, să recunoască faptul că ceea ce vă scriu eu e o poruncă a Domnului.
38. Dar dacă cineva nu vrea să știe, să nu știe!...
39. Prin urmare, frații mei, râvniți a profetiza și nu opriți să se grăiască-n limbi;
40. dar toate să se facă-n cuviință și după rânduială.