Epistola către Filipeni

Capitolul1|Salutare.Rugăciunea lui Pavel pentru Filipeni.„Pentru mine a trăi este Hristos..
1. Pavel și Timotei, slujitori ai lui Hristos Iisus, tuturor sfinților întru Hristos Iisus care sunt în Filipi împreună cu episcopii și diaconii [lor]:
2. Har vouă și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Iisus Hristos!
3. Mulțumesc Dumnezeului meu ori de câte ori îmi amintesc de voi.
4. Întotdeauna în toate rugăciunile mele mă rog pentru voi toți cu bucurie
5. din pricina părtășiei voastre la Evanghelie, din ziua cea dintâi până acum,
6. încredințat fiind eu de aceasta: cel care a început în voi lucrul cel bun îl va duce la capăt până în ziua lui Hristos Iisus,
7. așa cum drept este să gândesc eu despre voi toți; pentru că pe voi toți vă am la inimă, cei ce sunteți cu mine părtași ai harului, și în lanțurile mele, și în apărarea și întărirea Evangheliei.
8. Martor îmi este Dumnezeu că pe toți vă doresc în dorul lui Hristos Iisus.
9. Și aceasta mă rog: ca iubirea voastră încă mai mult și mai mult să prisosească întru cunoștință și-ntru toată priceperea,
10. să le osebiți pe cele ce sunt mai bune, pentru ca să fiți voi curați și nepoticniți în ziua lui Hristos,
11. plini de roada dreptății care vine prin Iisus Hristos spre slava și lauda lui Dumnezeu.
12. Dar vreau să știți, fraților, că cele petrecute cu mine s-au întors mai degrabă spre sporirea Evangheliei,
13. că lanțurile mele pe care le port întru Hristos au ajuns cunoscute întregului pretoriu și tuturor celorlalți;
14. și cei mai mulți dintre frați, încredințare având în Domnul prin lanțurile mele, cu mult mai mult îndrăznesc să grăiască fără teamă cuvântul lui Dumnezeu.
15. Unii, e drept, Îl propovăduiesc pe Hristos prin invidie și prin ceartă, dar alții prin bunăvoință;
16. unii o fac din iubire, știind că eu stau aici pentru apărarea Evangheliei;
17. alții însă din invidie Îl vestesc pe Hristos, nu cu gânduri curate, ci socotind să-mi sporească necazul în lanțurile mele.
18. Dar ce-i cu asta? Nimic altceva decât că-n tot chipul, fie din fățărnicie, fie-ntru adevăr, Hristos Se propovăduiește, și-ntru aceasta mă bucur. Și încă mă voi bucura,
19. fiindcă știu că aceasta îmi va fi mie spre mântuire, prin rugăciunile voastre și cu ajutorul Duhului lui Iisus Hristos,
20. potrivit cu așteptarea mea stăruitoare și cu nădejdea mea că-ntru nimic nu voi fi rușinat, ci că-ntru toată îndrăznirea, acum ca-ntotdeauna, Hristos va fi preamărit în trupul meu, fie prin viață, fie prin moarte;
21. căci pentru mine a trăi este Hristos, și a muri este câștig.
22. Dar dacă a trăi în trup înseamnă a-i da lucrării mele roadă, atunci nu știu ce voi alege.
23. Sunt strâns din două părți: am dorința să mă despart de trup și să fiu împreună cu Hristos, că e cu mult mai bine;
24. dar să rămân în trup e mai de trebuință, de dragul vostru.
25. Și încredințat fiind eu de aceasta, știu că voi rămâne și că voi petrece cu voi cu toți spre propășirea voastră și spre bucuria credinței,
26. pentru ca lauda voastră-ntru mine să prisosească-n Hristos Iisus prin revenirea mea la voi.
27. Numai să vă purtați în chip vrednic de Evanghelia lui Hristos, pentru ca, fie venind eu și văzându-vă, fie nefiind de față, să aud despre voi că stați cu tărie într-un singur duh, într-un singur suflet luptându-vă împreună pentru credința Evangheliei,
28. fără ca-ntru ceva să vă înfricoșați de cei potrivnici, ceea ce pentru ei este un semn de pierzare, dar pentru voi, de mântuire; și aceasta, de la Dumnezeu.
29. Căci de dragul lui Hristos vi s-a dat vouă nu numai să credeți în El, dar și să pătimiți pentru El,
30. ducând aceeași luptă pe care-ați văzut-o la mine și-n care-acum auziți că sunt.