Capitolul2|Smerenia creștină și smerenia lui Hristos.A străluci în lume ca niște lumini.Timotei și Epafrodit.
1. Așadar, dacă e vreun îndemn în Hristos, dacă e vreo mângâiere a iubirii, dacă e vreo împărtășire a Duhului, dacă e vreun dor și vreo îndurare,
2. împliniți-mi bucuria de a gândi la fel, de a avea aceeași iubire, un singur suflet, aceeași cugetare.
3. Nu faceți nimic din duh de ceartă, nici din slavă deșartă, ci-ntru smerenie unul să-l socotească pe altul mai de cinste decât pe el însuși.
4. Nimeni să nu caute doar spre ale sale, ci fiecare și spre ale altora.
5. Aveți în voi gândirea aceasta, care era și în Hristos Iisus:
6. Cel ce dintru-nceput fiind în chipul lui Dumnezeu a socotit că a fi El întocmai cu Dumnezeu nu e o prădare,
7. dar S-a golit pe Sine luând chip de rob, devenind asemenea oamenilor și la înfățișare aflându-Se ca un om;
8. S-a smerit pe Sine făcându-Se ascultător până la moarte – și încă moarte de cruce!
9. Pentru aceea, și Dumnezeu L-a preaînălțat și I-a dăruit Lui nume care-i mai presus de orice nume,
10. pentru ca-ntru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cerești, al celor pământești și al celor dedesubt,
11. și să mărturisească toată limba că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl.
12. Drept aceea, iubiții mei, așa cum întotdeauna m-ați ascultat, nu numai ca atunci când eram de față, ci cu mult mai mult acum când sunt departe, cu frică și cu cutremur lucrați la mântuirea voastră;
13. căci Dumnezeu este Cel ce-ntru voi le lucrează și pe „a vrea“ și pe „a lucra“, pentru bunăvoirea Sa.
14. Pe toate să le faceți fără murmur și fără socoteli,
15. ca să fiți fără prihană și curați, fii ai lui Dumnezeu, neîntinați în mijlocul unui neam sucit și stricat, în care voi străluciți ca niște luminători în lume,
16. cuvântul vieții cu tărie ținându-l spre lauda mea în ziua lui Hristos, că nu în zadar am alergat și nici în zadar m-am ostenit.
17. Și chiar dac-ar fi ca sângele meu să curgă peste prinosul și slujba credinței voastre, mă bucur, și-mpreună cu voi toți mă fericesc.
18. Și voi, de asemenea, bucurați-vă, și-mpreună cu mine fericiți-vă!
19. Dar nădăjduiesc întru Domnul Iisus că-n curând am să-l trimit la voi pe Timotei, pentru ca la rându-mi să prind și eu curaj aflând vești despre voi.
20. Că-ntru părtășia simțămintelor mele nu am pe nimeni altul care din inimă să se-ngrijească de treburile voastre,
21. fiindcă toți caută spre ale lor, nu spre ale lui Iisus Hristos.
22. Dar voi știți cât e el de-ncercat, că-ntocmai ca un copil cu tatăl său i-a slujit Evangheliei împreună cu mine.
23. Pe el deci nădăjduiesc să-l trimit de-ndată ce voi vedea ce va fi cu mine.
24. Sunt însă încredințat în Domnul că eu însumi voi veni în curând.
25. Am socotit că-i de trebuință să vi-l trimit pe Epafrodit, fratele meu și împreună-cu-mine-lucrător și împreună-cu-mine-luptător, dar și trimisul vostru și slujitorul trebuințelor mele,
26. de vreme ce vă dorea pe toți și era neliniștit, fiindcă ați auzit că a fost bolnav.
27. Și-ntr-adevăr a fost bolnav aproape de moarte; dar Dumnezeu a avut milă de el - și nu numai de el, ci și de mine, ca să nu am întristare peste-ntristare.
28. Așadar, mă grăbesc să vi-l trimit îndărăt, pentru ca voi, văzându-l, din nou să vă bucurați, iar eu să fiu mai puțin întristat.
29. Primiți-l dar întru Domnul cu toată bucuria; și pe cei ca el întru cinstire să-i aveți,
30. fiindcă de dragul lucrării lui Hristos a fost el până aproape de moarte, punându-și viața în primejdie ca să-mplinească lipsa voastră în a mă sluji pe mine.