1. Încolo, frații mei, bucurați-vă-ntru Domnul! Ca să vă scriu aceleași lucruri, mie nu-mi este greu, iar vouă vă este întărire.
2. Păziți-vă de câini! Păziți-vă de lucrătorii cei răi! Păziți-vă de-mprejurul tăierii!,
3. pentru că noi suntem tăierea-mprejur, noi, cei ce-n duh Îi slujim lui Dumnezeu și ne lăudăm întru Hristos Iisus și nu ne bizuim pe trup,
4. deși eu aș putea să mă bizui și pe trup. Dacă vreun altul socotește că se poate bizui pe trup, eu cu atât mai mult:
5. tăiat împrejur la opt zile; din neamul lui Israel; din seminția lui Veniamin; evreu din evrei; după lege, fariseu;
6. după râvnă, prigonitor al Bisericii; după dreptatea cea din lege, fără prihană.
7. Dar cele ce-mi erau mie câștig, pe acestea le-am socotit pentru Hristos pagubă.
8. Mai mult însă, eu pe toate le socotesc pagubă față de neprețuitul preț al cunoașterii lui Hristos Iisus, Domnul meu, de dragul Căruia m-am lăsat păgubit de toate și le socotesc drept gunoaie pentru ca să-L câștig pe Hristos
9. și să mă aflu întru El, având nu propria mea îndreptățire, cea din lege, ci pe aceea care este prin credința în Hristos, îndreptățirea cea de la Dumnezeu, întemeiată pe credință,
10. ca să-L cunosc pe El și puterea învierii Lui și părtășia la patimile Lui; asemănându-mă cu moartea Lui,
11. să pot ajunge cumva la învierea cea din morți.
12. Nu că am și dobândit-o sau că de pe-acum am ajuns la desăvârșire; dar o urmăresc, că doar o voi dobândi, de vreme ce și eu dobândit am fost de Hristos Iisus.
13. Fraților, eu încă nu socotesc s-o fi dobândit, dar una fac: uitând cele ce sunt în urma mea și tinzând la cele dinainte,
14. alerg la țintă către răsplata chemării de sus a lui Dumnezeu întru Hristos Iisus.
15. Așadar, câți suntem desăvârșiți, pe aceasta s-o gândim; și dacă gândiți ceva în alt fel, Dumnezeu v-o va descoperi și pe aceasta.
16. Dar de acolo de unde am ajuns, să urmăm același dreptar, să gândim la fel.
17. Fiți laolaltă următorii mei, fraților, și uitați-vă la aceia care se poartă așa cum aveți voi pildă de la noi.
18. Fiindcă mulți – despre care v-am vorbit adeseori, iar acum v-o spun chiar plângând – se poartă ca dușmani ai crucii lui Hristos.
19. Sfârșitul lor este pieirea; dumnezeul lor este pântecele; iar slava lor, întru rușinea lor; ei pe cele pământești le cugetă.
20. Căci pentru noi, cetatea noastră e de la-nceput în ceruri, de unde-L și așteptăm ca Mântuitor pe Domnul Iisus Hristos,
21. Care va schimba trupul nostru de smerenie spre a-l face după chipul trupului Său de slavă, potrivit cu lucrarea puterii Lui ca pe toate Sieși să le supună.