1. Așadar, lepădând toată răutatea și tot vicleșugul și fățărniciile și invidiile și toate clevetirile,
2. ca niște prunci nou-născuți să doriți neprefăcutul lapte duhovnicesc, ca prin el să creșteți spre mântuire,
3. de vreme ce ați gustat și ați văzut că bun este Domnul.
4. Apropiați-vă de El, Piatra cea vie, într-adevăr neluată-n seamă de oameni, dar aleasă la Dumnezeu și prețioasă;
5. și voi înșivă, ca niște pietre vii zidiți-vă-n casă duhovnicească, preoție sfântă, ca să aduceți jertfe duhovnicești, plăcute lui Dumnezeu prin Iisus Hristos.
6. Pentru că scris este în Scriptură: Iată, pun în Sion Piatra din capul unghiului, aleasă, prețioasă, și cel ce se va încrede-n Ea nu va fi rușinat.
7. Așadar, pentru voi, cei ce credeți, ea e prețioasă; dar pentru cei ce nu cred ea este piatra pe care ziditorii n-au băgat-o-n seamă, care a ajuns să fie-n capul unghiului
8. și piatră de-mpiedicare și piatră de poticnire, de care ei s-au împiedicat pentru că nu s-au supus cuvântului; spre aceasta au și fost ei rânduiți.
9. Dar voi sunteți seminție aleasă, preoție împărătească, neam sfânt, popor agonisit de Dumnezeu ca să vestiți în lume bunătățile Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa cea minunată,
10. voi, cei ce odinioară nu erați popor, dar care acum sunteți poporul lui Dumnezeu; voi, cei ce odinioară nu aveați parte de milă, dar care acum sunteți miluiți.
11. Iubiților, vă îndemn ca pe niște străini și călători, să vă feriți de poftele cele trupești care se războiesc împotriva sufletului.
12. Purtați-vă cu cinste-ntre păgâni, pentru ca-n timp ce ei vă pârăsc ca pe niște făcători de rele, la o mai apropiată privire spre faptele voastre cele bune să preamărească pe Dumnezeu în Ziua cercetării.
13. Supuneți-vă, pentru Domnul, oricărei orânduieli omenești: fie împăratului, fiindcă este înalt stăpânitor,
14. fie dregătorilor, ca unora ce sunt trimiși de el să-i pedepsească pe făcătorii de rele și să-i laude pe făcătorii de bine;
15. căci așa este voia lui Dumnezeu: voi, făcând binele, să-nchideți gura necunoștinței proștilor.
16. Trăiți ca oameni liberi, dar nu ca și cum ați avea libertatea drept acoperământ al răutății, ci ca robi ai lui Dumnezeu.
17. Tuturor dați-le cinstire, iubiți frăția, temeți-vă de Dumnezeu, cinstiți-l pe împărat.
18. Slugilor, supuneți-vă cu toată frica stăpânilor voștri, nu numai celor buni și blânzi, ci și celor greu de mulțumit.
19. Fiindcă e un dar acesta, ca de dragul lui Dumnezeu să sufere cineva întristare și să rabde pe nedrept.
20. Căci ce laudă este dacă răbdați când sunteți bătuți pentru greșeli? dar dacă răbdați suferind când faceți bine, aceasta-I este plăcut lui Dumnezeu.
21. Că spre aceasta ați fost chemați, pentru că și Hristos a pătimit pentru voi, lăsându-vă pildă spre a călca pe urmele Lui,
22. El, Cel ce păcat n-a săvârșit și-n a Cărui gură nici că s-a aflat vicleșug;
23. Cel ce, ocărât fiind, nu răspundea cu ocară; suferind, nu amenința, ci Se lăsa în seama Celui ce judecă cu dreptate;
24. El, Cel ce pe lemn a purtat în trupul Său păcatele noastre, pentru ca noi, morți fiind păcatelor, să-i viețuim dreptății; El, cu a Cărui rană v-ați vindecat.
25. Că erați ca niște oi rătăcite, dar v-ați întors la Păstorul și la Veghetorul sufletelor voastre.