1. Fraților, bunăvoirea inimii mele și rugăciunea mea la Dumnezeu pentru Israel este ca ei să se mântuiască.
2. Căci le mărturisesc că au râvnă pentru Dumnezeu, dar nu potrivit cunoașterii.
3. Deoarece, necunoscând ei dreptatea lui Dumnezeu și căutând să-și statornicească propria lor dreptate, nu s-au supus dreptății lui Dumnezeu.
4. Că sfârșitul legii este Hristos, spre îndreptățire fiecăruia care crede.
5. Într-adevăr, Moise scrie despre dreptatea care vine din lege că omul care o va-ndeplini, prin ea va trăi.
6. Dar dreptatea din credință spune așa: Să nu zici în inima ta: Cine se va sui la cer? – adică să-L coboare pe Hristos;
7. sau: Cine se va coborî întru adânc? – adică să-L ridice pe Hristos din morți!
8. Dar ce zice?: Aproape de tine este cuvântul, în gura ta și-n inima ta – ceea ce-nseamnă cuvântul credinței pe care-l propovăduim.
9. Că dacă cu gura ta vei mărturisi că Iisus este Domnul, și-n inima ta crezi că Dumnezeu L-a înviat din morți, te vei mântui.
10. Căci cu inima crezi în vederea îndreptățirii, iar cu gura mărturisești în vederea mântuirii.
11. Că zice Scriptura: Tot cel ce crede în El nu va fi rușinat.
12. Fiindcă între iudeu si elin nu există deosebire, de vreme ce Același este Domnul tuturor, Care-i îmbogățește pe toți cei ce-L cheamă.
13. Că oricine va chema numele Domnului se va mântui.
14. Dar cum Îl vor chema pe Acela în care n-au crezut? Și cum vor crede în Acela de care n-au auzit? Și cum vor auzi fără propovăduitor?
15. Și cum vor propovădui, de nu vor fi trimiși? Precum este scris: Cât de frumoase sunt picioarele celor ce vestesc pacea, ale celor ce vestesc bunele vestiri!
16. Dar nu toți i s-au supus Evangheliei, căci Isaia zice: Doamne, cine-a crezut celor auzite de la noi?
17. Prin urmare, credința vine din ceea ce se aude, iar ceea ce se aude vine prin cuvântul lui Hristos.
18. Dar întreb: Oare n-au auzit? Dimpotrivă: În tot pământul a ieșit vestirea lor și la marginile lumii cuvintele lor.
19. Dar zic: Nu cumva Israel n-a înțeles? Moise spune cel dintâi: Geloși vă voi face pe cei ce nu-s popor; asupra unui popor de nepricepuți vă voi stârni mânia.
20. Dar Isaia îndrăznește și zice: Celor ce nu Mă căutau M-am arătat, celor ce de Mine nu-ntrebau M-am fost aflat.
21. Iar către Israel zice: Toată ziua Mi-am întins mâinile spre un popor nesupus și cârtitor.