1. Dar Duhul grăiește lămurit că-n vremile cele de apoi unii se vor îndepărta de la credință, luând aminte la duhurile cele înșelătoare și la învățăturile demonilor
2. prin fățărnicia unor mincinoși însemnați cu fierul roșu în propriile lor cugete.
3. Aceștia opresc de la căsătorie și de la unele bucate pe care Dumnezeu le-a făcut ca din ele să se împărtășească cu mulțumire cei ce cred și au cunoscut adevărul;
4. fiindcă tot ce a făcut Dumnezeu este bun, și nimic nu e de lepădat dacă se ia cu mulțumire:
5. căci se sfințește prin cuvântul lui Dumnezeu și prin rugăciune.
6. Punându-le pe acestea înaintea fraților, vei fi bun slujitor al lui Hristos Iisus, hrănit cu cuvintele credinței și ale bunei învățături căreia i-ai urmat.
7. Iar de basmele cele lumești și băbești ferește-te. Întrece-te zilnic în credința cea bună;
8. căci zilnica-ntrecere trupească e-ntru puțin folositoare, dar credința cea bună e folositoare-ntru totul, având ea făgăduința vieții de acum și a celei viitoare.
9. Vrednic de crezare e cuvântul, și de toată primirea;
10. fiindcă spre aceasta ne și ostenim și suntem ocărâți și ne luptăm, că ne-am pus nădejdea-n Dumnezeul-Cel-Viu, Care este Mântuitor al tuturor oamenilor, mai ales al credincioșilor.
11. Pe acestea poruncește-le și învață-le.
12. Nimeni să nu-ți disprețuiască tinerețea; dimpotrivă, fă-te credincioșilor pildă în cuvânt, în purtare, în iubire, în duh, în credință, în curăție.
13. Până ce voi veni eu, îndeletnicește-te cu citirea, cu îndemnul, cu învățarea.
14. Nu nesocoti harul care este întru tine, care ți s-a dat prin profeție cu punerea mâinilor preoțimii.
15. Pe acestea pune-le la inimă; de acestea ține-te, pentru ca propășirea ta să le fie vădită tuturor.
16. Ia aminte la tine însuți și la învățătura ta; stăruie în ele, căci făcând aceasta te vei mântui – și pe tine, și pe cei ce te ascultă.