Capitolul9|Schimbarea la față.Vindecarea copilului surdo-mut.A doua vestire a Patimilor.Cine este cel mai mare? Folosirea numelui lui Iisus.Pietre de poticnire.
1. Și le spunea: „Adevăr vă grăiesc că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea împărăția lui Dumnezeu venind întru putere“.
2. Și după șase zile i-a luat Iisus cu Sine pe Petru și pe Iacob și pe Ioan și i-a dus numai pe ei-înde-ei într-un munte înalt; și S-a schimbat la față înaintea lor.
3. Și veșmintele Lui s-au făcut strălucitoare, albe foarte ca zăpada, așa cum înălbitorul nu poate înălbi pe pământ.
4. Și Ilie li s-a arătat împreună cu Moise; și vorbeau cu Iisus.
5. Și răspunzând Petru, I-a zis lui Iisus: „Învățătorule, bine ne este să fim aici; să facem trei colibe: ție una și lui Moise una și una lui Ilie...“.
6. Că nu știa ce să spună, fiindcă erau înspăimântați.
7. Și s-a făcut un nor care-i umbrea; și din nor a venit un glas, zicând: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, pe Acesta să-L ascultați!“
8. Și de-ndată privind ei împrejur, n-au mai văzut pe nimeni, ci numai pe Iisus singur cu ei.
9. Și pe când se coborau din munte, El le-a poruncit să nu spună nimănui ceea ce văzuseră, decât atunci când Fiul Omului va învia din morți.
10. Iar ei au păzit cuvântul, întrebându-se între ei: „Ce înseamnă a învia din morți?...“.
11. Și L-au întrebat pe El, zicând: „De ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?“
12. Iar El le-a răspuns: „Într-adevăr, Ilie vine mai întâi și pe toate le va așeza din nou. Și cum este scris despre Fiul Omului?: că va să pătimească multe și să fie defăimat?
13. Dar vă spun Eu vouă că Ilie a și venit, și ei i-au făcut toate câte-au vrut, așa cum s-a scris despre el“.
14. Și venind ei la ucenici, au văzut mulțime mare împrejurul lor și pe cărturari luându-se la întrebări cu ei.
15. Și de-ndată ce L-a văzut, mulțimea a fremătat și a alergat să I se închine.
16. Și El i-a întrebat pe cărturari: „Despre ce vă luați la întrebări cu ei?“
17. Și I-a răspuns unul din mulțime: „Învățătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care are duh mut.
18. Și oriunde îl apucă, îl aruncă la pământ și face spume la gură și scrâșnește din dinți și înțepenește. Și le-am spus ucenicilor Tăi să-l scoată, dar ei n-au fost în stare“.
19. Iar El, răspunzându-le, a zis: „O, neam necredincios, până când voi fi cu voi? până când vă voi răbda? Aduceți-l la Mine!“
20. Și l-au adus la El. Și, văzându-L, duhul îndată l-a zguduit pe copil; și căzând la pământ, se zvârcolea spumegând.
21. Și l-a întrebat pe tatăl lui: „Câtă vreme este de când i-a venit aceasta?“ Iar el a răspuns: „Din pruncie.
22. Și de multe ori l-a aruncat și în foc și în apă, ca să-l piardă. Dar dacă Tu poți ceva, ajută-ne, fie-ți milă de noi!“
23. Iar Iisus i-a zis: „Dacă Tu poți crede, toate-i sunt cu putință celui ce crede“.
24. Și îndată strigând tatăl copilului, a zis cu lacrimi: „Cred, Doamne!, ajută necredinței mele!“
25. Iar Iisus, văzând că năvălește mulțimea, a certat duhul cel necurat, zicându-i: „Duh mut și surd, Eu îți poruncesc: Ieși din el, și-n el să nu mai intri!“
26. Și răcnind și zguduindu-l cu putere, duhul a ieșit; iar copilul s-a făcut ca mort, încât mulți ziceau că a murit.
27. Iar Iisus l-a apucat de mână și l-a ridicat; și el s-a sculat în picioare.
28. Și după ce El a intrat în casă, ucenicii L-au întrebat ei între ei: „De ce noi n-am fost în stare să-l scoatem?“
29. Iar El le-a zis: „Soiul acesta de demoni prin nimic nu poate ieși decât numai prin rugăciune și prin post“.
30. Și ieșind ei de acolo, străbăteau Galileea; iar El nu voia să știe cineva.
31. Că-i învăța pe ucenicii Săi și le spunea că Fiul Omului Se va da în mâinile oamenilor și-L vor ucide, iar după ce-L vor ucide, a treia zi va învia.
32. Ei însă nu înțelegeau cuvântul și se temeau să-L întrebe.
33. Și au venit în Capernaum. Și fiind ei în casă, i-a întrebat: „Ce vorbeați între voi pe drum?“
34. Iar ei tăceau, fiindcă pe cale se sfădiseră unii cu alții, cine dintre ei este mai mare.
35. Și șezând jos, i-a chemat pe cei doisprezece și le-a spus: „Dacă vrea cineva să fie întâiul, să fie cel din urmă dintre toți și slujitor al tuturor“.
36. Și luând un copil, l-a pus în mijlocul lor; și luându-l în brațe, le-a zis:
37. „Tot cel ce va primi în numele Meu pe unul din acești copii, pe Mine Mă primește; și cel ce Mă primește pe Mine, nu pe Mine Mă primește, ci pe Cel ce M-a trimis pe Mine“.
38. Și I-a zis Ioan: „Învățătorule, am văzut pe cineva, care nu merge cu noi, scoțând demoni în numele Tău; și l-am oprit, pentru că el nu merge cu noi“.
39. Iar Iisus a zis: „Nu-l opriți, că nu e nimeni care să facă o minune în numele Meu și după aceea să poată degrab să Mă vorbească de rău.
40. Fiindcă cel ce nu-i împotriva noastră e pentru noi.
41. Că oricine vă va da să beți un pahar de apă în numele Meu, fiindcă sunteți ai lui Hristos, adevăr vă spun că nu-și va pierde răsplata.
42. Iar celui ce-i va fi piatră de poticnire unuia din aceștia mici, care cred în Mine, mai bine i-ar fi dacă și-ar lega de gât o piatră de moară și s-ar arunca în mare.
43. Și dacă mâna ta îți devine piatră de poticnire, taie-o; că mai bine-ți este să intri în Viață ciung decât să ai amândouă mâinile și să te duci în gheenă, în focul cel nestins,
44. unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.
45. Și dacă piciorul tău îți devine piatră de poticnire, taie-l; că mai bine-ți este să intri în Viață șchiop decât să ai amândouă picioarele și să fii azvârlit în gheenă, în focul cel nestins,
46. unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.
47. Și dacă ochiul tău îți devine piatră de poticnire, scoate-l; că mai bine-ți este să intri în împărăția lui Dumnezeu cu un singur ochi decât să ai amândoi ochii și să fii aruncat în gheena focului,
48. unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.
49. Că fiecare cu foc se va săra, așa cum orice jertfă se va săra cu sare.
50. Bună este sarea; dar dacă sarea își pierde gustul, cu ce o veți drege? Aveți sare întru voi și trăiți în pace unii cu alții!“