Capitolul21|Intrarea în Ierusalim.Alungarea vânzătorilor din templu.Smochinul blestemat.Întrebare asupra minunilor lui Iisus.Parabola celor doi fii.Parabola lucrătorilor celor răi.
1. Iar când s-au apropiat de Ierusalim și au venit la Betfaghe, spre Muntele Măslinilor, atunci Iisus a trimis doi ucenici,
2. spunându-le: „Mergeți în satul care este în fața voastră și îndată veți găsi o asină legată și un mânz cu ea; dezlegați-o și aduceți-le la Mine.
3. Și dacă vă va zice cineva ceva, îi veți spune că ele îi trebuie Domnului; și le va trimite îndată“.
4. Iar aceasta s-a făcut ca să se plinească ceea ce s-a spus prin profetul ce zice:
5. Spuneți fiicei Sionului: Iată, Împăratul tău vine la tine blând și șezând pe asină, și pe mânz, fiul celei de sub jug.
6. Mergând deci ucenicii și făcând după cum le-a poruncit Iisus,
7. au adus asina și mânzul și și-au pus pe ele vestmintele, iar El a șezut pe ele.
8. Și cei mai mulți din mulțime își așterneau hainele în cale, iar alții tăiau ramuri din copaci și le așterneau pe cale;
9. iar mulțimile care mergeau înainte-I și cele ce veneau după El strigau, zicând: „Osana Fiului lui David; binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!“
10. Și intrând El în Ierusalim, toată cetatea s-a cutremurat, zicând: „Cine este Acesta?“...
11. Iar mulțimile ziceau: „Acesta este Iisus, profetul din Nazaretul Galileii!“
12. Și a intrat Iisus în templu și i-a dat afară pe toți cei ce vindeau și cumpărau în templu și a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei
13. Și le-a zis: „Scris este: Casa Mea, casă de rugăciune se va chema; dar voi ați făcut-o peșteră de tâlhari“.
14. Și au venit la El în templu orbi și șchiopi și i-a vindecat.
15. Și văzând arhiereii și cărturarii lucrurile minunate pe care le-a făcut și pe copiii care strigau în templu și ziceau: „Osana Fiului lui David!“, s-au mâniat
16. și I-au zis: „Tu auzi ce zic aceștia?“ Iar Iisus le-a zis: „Da. Oare niciodată n-ați citit că din gura pruncilor și a celor ce sug ți-ai pregătit laudă?“
17. Și, lăsându-i, a ieșit afară din cetate, la Betania, și a rămas acolo peste noapte.
18. Iar dimineața, pe când Se întorcea în cetate, a flămânzit;
19. Și văzând un smochin lângă drum, S-a dus la el, dar în el n-a găsit nimic decât numai frunze, și i-a zis: „Rod să nu mai porți în veac!“ și îndată smochinul s-a uscat.
20. Și văzând aceasta, ucenicii s-au minunat, zicând: „Cum de s-a uscat smochinul dintr-o dată?“...
21. Iar Iisus, răspunzând, le-a zis: „Adevăr vă grăiesc: Dacă veți avea credință și nu vă veți îndoi, veți face nu numai ce s-a făcut cu smochinul, dar și muntelui acestuia de-i veți zice: Ridică-te și aruncă-te în mare!, așa va fi.
22. Și pe toate câte le veți cere rugându-vă cu credință, le veți primi“.
23. Și venind El în templu, în timp ce învăța s-au apropiat de El arhiereii și bătrânii poporului și I-au zis: „Cu ce putere faci tu acestea? Și cine ți-a dat această putere?“
24. Răspunzând, Iisus le-a zis: „Vă voi întreba și Eu pe voi un cuvânt; de-Mi veți răspunde la el, vă voi spune și Eu cu ce putere fac acestea:
25. Botezul lui Ioan, de unde a fost?: din cer, sau de la oameni?“ Iar ei cugetau în sinea lor, zicând: „De vom zice: Din cer!, ne va spune: Atunci, de ce nu i-ați dat crezare?;
26. iar de vom zice: De la oameni!, ne temem de popor, fiindcă toți îl au pe Ioan ca profet“.
27. Și ei, răspunzându-I lui Iisus, au zis: „Nu știm“. El le-a zis: „Nici Eu nu vă spun cu ce putere fac acestea...
28. Dar ce părere aveți?: Un om avea doi fii. Și a mers la cel dintâi și i-a zis: Fiule, du-te astăzi de lucrează în via mea.
29. Iar el, răspunzând, a zis: Nu vreau! Dar pe urmă, căindu-se, s-a dus.
30. Și mergând la al doilea, i-a zis tot așa. Iar acesta i-a răspuns: Mă duc, Doamne! Dar nu s-a dus.
31. Care din aceștia doi a făcut voia tatălui?“ Ei i-au zis: „Cel dintâi“. Zisu-le-a Iisus: „Adevăr vă spun că vameșii și desfrânatele merg înaintea voastră în împărăția lui Dumnezeu.
32. Că a venit Ioan la voi în calea dreptății și nu i-ați dat crezare, ci vameșii l-au crezut și desfrânatele; dar voi, văzându-l, nici după aceea nu v-ați căit, ca să-i dați crezare.
33. Ascultați altă parabolă: Era un om stăpân al casei sale, care a sădit vie; și a împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit turn și a dat-o pe seama lucrătorilor, iar el s-a dus departe.
34. Iar când s-a apropiat vremea roadelor, și-a trimis slujitorii la lucrători, ca să-i ia roadele;
35. dar lucrătorii, prinzându-i pe slujitori, pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorât, iar pe altul l-au ucis cu pietre.
36. A mai trimis alți slujitori, mai mulți decât cei dintâi, și tot așa au făcut cu ei.
37. În cele din urmă l-a trimis la ei pe fiul său, zicând: De fiul meu se vor rușina.
38. Dar lucrătorii viei, văzându-l pe fiu, au zis între ei: Acesta este moștenitorul; veniți să-l omorâm și să avem noi moștenirea lui!...
39. Și, punând mâna pe el, l-au scos afară din vie și l-au omorât.
40. Deci, când va veni stăpânul viei, ce le va face lucrătorilor acelora?“
41. Iar ei I-au răspuns: „Pe cei răi cu rău îi va pierde, iar via o va da altor lucrători, care-i vor da roadele la vremea lor“.
42. Iisus le-a zis: „Oare niciodată n-ați citit în Scripturi: Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns în capul unghiului; de la Domnul s-a făcut aceasta și minunată este în ochii noștri?
43. De aceea vă spun: Lua-se-va de la voi împărăția lui Dumnezeu și i se va da neamului care-i va face roadele.
44. Cel ce va cădea pe piatra aceasta se va sfărâma, iar pe cel pe care ea va cădea, îl va zdrobi“.
45. Iar arhiereii și fariseii, auzindu-I parabolele, au înțeles că despre ei vorbește.
46. Și căutând să-L prindă, s-au temut de mulțime, pentru că Îl socotea profet.