1. Atunci asemăna-se-va împărăția cerurilor cu zece fecioare care, luându-și candelele, au ieșit întru întâmpinarea mirelui.
Parabola celor zece fecioare
2. Dar cinci dintre ele erau nebune și cinci înțelepte.
Parabola celor zece fecioare
3. Cele nebune, luându-și candelele, n-au luat cu ele și untdelemn.
Parabola celor zece fecioare
4. Iar cele înțelepte, odată cu candelele și-au luat și untdelemn în vase.
Parabola celor zece fecioare
5. Dar zăbovind mirele, au ațipit toate și au adormit.
Parabola celor zece fecioare
6. Iar la miezul nopții s-a făcut strigare: Iată, vine mirele!, ieșiți întru întâmpinarea lui!.
Parabola celor zece fecioare
7. Atunci s-au sculat toate fecioarele acelea și și-au împodobit candelele.
Parabola celor zece fecioare
8. Iar cele nebune le-au zis celor înțelepte: Dați-ne din untdelemnul vostru, că nouă ni se sting candelele.
Parabola celor zece fecioare
9. Dar cele înțelepte le-au răspuns, zicând: Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă și nici vouă. Mai bine mergeți la cei ce vând și cumpărați-vă.
Parabola celor zece fecioare
10. Deci, plecând ele să cumpere, a venit mirele, iar cele ce erau gata au intrat cu el la nuntă și ușa s-a închis.
Parabola celor zece fecioare
11. Mai pe urmă au sosit și celelalte fecioare, zicând: Doamne, Doamne, deschide-ne!
Parabola celor zece fecioare
12. Iar el, răspunzând, le-a zis: Adevăr vă spun, pe voi nu vă știu!
Parabola celor zece fecioare
13. Drept aceea, privegheați, că nu știți ziua și nici ceasul în care Fiul Omului va veni.
Parabola celor zece fecioare
Despre slugile veghetoare și privegherea așteptării mântuitoare
14. Aceasta este asemenea unui om care, plecând departe, și-a chemat slugile și le-a încredințat avuția sa:
Despre slugile veghetoare și privegherea așteptării mântuitoare
Parabola talanților (minelor)
15. unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, altuia unul, fiecăruia după puterea lui, și a plecat.
Parabola talanților (minelor)
16. Îndată plecând cel ce primise cinci talanți, a lucrat cu ei și a câștigat alți cinci talanți.
Parabola talanților (minelor)
17. De asemenea, și cel cu doi a câștigat încă doi.
Parabola talanților (minelor)
18. Iar cel care primise un talant s-a dus, a săpat în pământ și a ascuns argintul stăpânului său.
Parabola talanților (minelor)
19. Și după multă vreme a venit și stăpânul acelor slugi și s-a socotit cu ele.
Parabola talanților (minelor)
20. Și apropiindu-se cel care primise cinci talanți, a adus alți cinci talanți, zicând: Doamne, cinci talanți mi-ai dat; iată alți cinci talanți am câștigat cu ei.
Parabola talanților (minelor)
21. Zisu-i-a stăpânul: Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău.
Parabola talanților (minelor)
22. Apropiindu-se și cel care primise doi talanți, a zis: Doamne, doi talanți mi-ai dat; iată alți doi talanți am câștigat cu ei.
Parabola talanților (minelor)
23. Zisu-i-a stăpânul: Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău.
Parabola talanților (minelor)
24. Apropiindu-se apoi și cel care primise un talant, a zis: Doamne, te-am știut că ești om aspru, care seceri unde n-ai semănat și aduni de unde n-ai răspândit
Parabola talanților (minelor)
25. Și, temându-mă, m-am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată, ai ce este al tău.
Parabola talanților (minelor)
26. Și răspunzând stăpânul său, i-a zis: Slugă vicleană și leneșă, știai că secer unde n-am semănat și adun de unde n-am răspândit?
Parabola talanților (minelor)
27. Se cuvenea deci să dai argintul meu la zarafi și eu, venind, aș fi luat ceea ce este al meu cu dobândă.
Parabola talanților (minelor)
28. Așadar, luați de la el talantul și dați-l celui care are zece talanți.
Parabola talanților (minelor)
29. Că tot celui ce are i se va da și-i va prisosi, iar de la cel ce nu are se va lua și ceea ce i se pare că are.
Parabola talanților (minelor)
30. Iar pe sluga cea netrebnică aruncați-o întru întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților.
Parabola talanților (minelor)
31. Iar când va veni Fiul Omului întru slava Sa și toți sfinții îngeri cu El, atunci va ședea pe tronul slavei Sale.
Despre Judecata de Apoi
32. Și se vor aduna în fața Lui toate neamurile și-i va despărți pe unii de alții precum desparte păstorul oile de capre.
Despre Judecata de Apoi
33. Și va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga.
Despre Judecata de Apoi
34. Atunci Împăratul va zice celor din dreapta Sa: «Veniți, binecuvântații Părintelui Meu, moșteniți împărăția cea pregătită vouă de la întemeierea lumii.
Despre Judecata de Apoi
35. Că am flămânzit și Mi-ați dat să mănânc; am însetat și Mi-ați dat să beau; străin am fost și M-ați primit;
Despre Judecata de Apoi
36. gol, și M-ați îmbrăcat; bolnav, și M-ați cercetat; în temniță am fost și ați venit la Mine».
Despre Judecata de Apoi
37. Atunci Îi vor răspunde drepții, zicând: «Doamne, când Te-am văzut flămând și Te-am hrănit? sau însetat și ți-am dat să bei?
Despre Judecata de Apoi
38. sau când Te-am văzut străin și Te-am primit, sau gol și Te-am îmbrăcat?
Despre Judecata de Apoi
39. sau când Te-am văzut bolnav sau în temniță și am venit la Tine?»
Despre Judecata de Apoi
40. Și răspunzând Împăratul, le va zice: «Adevăr vă spun, întrucât ați făcut unuia dintr-acești foarte mici frați ai Mei, Mie Mi-ați făcut».
Despre Judecata de Apoi
41. Atunci va zice și celor din stânga: «Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui.
Despre Judecata de Apoi
42. Că am flămânzit și nu Mi-ați dat să mănânc; am însetat și nu Mi-ați dat să beau;
Despre Judecata de Apoi
43. străin am fost și nu M-ați primit; gol, și nu M-ați îmbrăcat; bolnav și în temniță, și nu M-ați cercetat».
Despre Judecata de Apoi
44. Atunci vor răspunde și ei, zicând: «Doamne, când Te-am văzut flămând sau însetat sau străin sau gol sau bolnav sau în temniță și nu ți-am slujit?»
Despre Judecata de Apoi
45. Atunci le va răspunde, zicând: «Adevăr vă spun, întrucât nu ați făcut unuia dintr-acești foarte mici, nici Mie nu Mi-ați făcut».
Despre Judecata de Apoi
46. Și vor merge aceștia la osânda veșnică, iar drepții la viața veșnică“.