1. Atunci asemăna-se-va împărăția cerurilor cu zece fecioare care, luându-și candelele, au ieșit întru întâmpinarea mirelui.
2. Dar cinci dintre ele erau nebune și cinci înțelepte.
3. Cele nebune, luându-și candelele, n-au luat cu ele și untdelemn.
4. Iar cele înțelepte, odată cu candelele și-au luat și untdelemn în vase.
5. Dar zăbovind mirele, au ațipit toate și au adormit.
6. Iar la miezul nopții s-a făcut strigare: Iată, vine mirele!, ieșiți întru întâmpinarea lui!.
7. Atunci s-au sculat toate fecioarele acelea și și-au împodobit candelele.
8. Iar cele nebune le-au zis celor înțelepte: Dați-ne din untdelemnul vostru, că nouă ni se sting candelele.
9. Dar cele înțelepte le-au răspuns, zicând: Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă și nici vouă. Mai bine mergeți la cei ce vând și cumpărați-vă.
10. Deci, plecând ele să cumpere, a venit mirele, iar cele ce erau gata au intrat cu el la nuntă și ușa s-a închis.
11. Mai pe urmă au sosit și celelalte fecioare, zicând: Doamne, Doamne, deschide-ne!
12. Iar el, răspunzând, le-a zis: Adevăr vă spun, pe voi nu vă știu!
13. Drept aceea, privegheați, că nu știți ziua și nici ceasul în care Fiul Omului va veni.
14. Aceasta este asemenea unui om care, plecând departe, și-a chemat slugile și le-a încredințat avuția sa:
15. unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, altuia unul, fiecăruia după puterea lui, și a plecat.
16. Îndată plecând cel ce primise cinci talanți, a lucrat cu ei și a câștigat alți cinci talanți.
17. De asemenea, și cel cu doi a câștigat încă doi.
18. Iar cel care primise un talant s-a dus, a săpat în pământ și a ascuns argintul stăpânului său.
19. Și după multă vreme a venit și stăpânul acelor slugi și s-a socotit cu ele.
20. Și apropiindu-se cel care primise cinci talanți, a adus alți cinci talanți, zicând: Doamne, cinci talanți mi-ai dat; iată alți cinci talanți am câștigat cu ei.
21. Zisu-i-a stăpânul: Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău.
22. Apropiindu-se și cel care primise doi talanți, a zis: Doamne, doi talanți mi-ai dat; iată alți doi talanți am câștigat cu ei.
23. Zisu-i-a stăpânul: Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău.
24. Apropiindu-se apoi și cel care primise un talant, a zis: Doamne, te-am știut că ești om aspru, care seceri unde n-ai semănat și aduni de unde n-ai răspândit
25. Și, temându-mă, m-am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată, ai ce este al tău.
26. Și răspunzând stăpânul său, i-a zis: Slugă vicleană și leneșă, știai că secer unde n-am semănat și adun de unde n-am răspândit?
27. Se cuvenea deci să dai argintul meu la zarafi și eu, venind, aș fi luat ceea ce este al meu cu dobândă.
28. Așadar, luați de la el talantul și dați-l celui care are zece talanți.
29. Că tot celui ce are i se va da și-i va prisosi, iar de la cel ce nu are se va lua și ceea ce i se pare că are.
30. Iar pe sluga cea netrebnică aruncați-o întru întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților.
31. Iar când va veni Fiul Omului întru slava Sa și toți sfinții îngeri cu El, atunci va ședea pe tronul slavei Sale.
32. Și se vor aduna în fața Lui toate neamurile și-i va despărți pe unii de alții precum desparte păstorul oile de capre.
33. Și va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga.
34. Atunci Împăratul va zice celor din dreapta Sa: «Veniți, binecuvântații Părintelui Meu, moșteniți împărăția cea pregătită vouă de la întemeierea lumii.
35. Că am flămânzit și Mi-ați dat să mănânc; am însetat și Mi-ați dat să beau; străin am fost și M-ați primit;
36. gol, și M-ați îmbrăcat; bolnav, și M-ați cercetat; în temniță am fost și ați venit la Mine».
37. Atunci Îi vor răspunde drepții, zicând: «Doamne, când Te-am văzut flămând și Te-am hrănit? sau însetat și ți-am dat să bei?
38. sau când Te-am văzut străin și Te-am primit, sau gol și Te-am îmbrăcat?
39. sau când Te-am văzut bolnav sau în temniță și am venit la Tine?»
40. Și răspunzând Împăratul, le va zice: «Adevăr vă spun, întrucât ați făcut unuia dintr-acești foarte mici frați ai Mei, Mie Mi-ați făcut».
41. Atunci va zice și celor din stânga: «Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui.
42. Că am flămânzit și nu Mi-ați dat să mănânc; am însetat și nu Mi-ați dat să beau;
43. străin am fost și nu M-ați primit; gol, și nu M-ați îmbrăcat; bolnav și în temniță, și nu M-ați cercetat».
44. Atunci vor răspunde și ei, zicând: «Doamne, când Te-am văzut flămând sau însetat sau străin sau gol sau bolnav sau în temniță și nu ți-am slujit?»
45. Atunci le va răspunde, zicând: «Adevăr vă spun, întrucât nu ați făcut unuia dintr-acești foarte mici, nici Mie nu Mi-ați făcut».
46. Și vor merge aceștia la osânda veșnică, iar drepții la viața veșnică“.