BibliaVersiunea Anania

Faptele Apostolilor

Capitolul14|Pavel și Barnaba propovăduiesc în Iconiu, Listra, Derbe și se întorc la Antiohia.

1. Și a fost că în Iconiu ei au intrat împreună în sinagoga iudeilor și în așa fel au vorbit, încât o mare mulțime din iudei și din elini au crezut.

2. Dar iudeii care n-au crezut au răsculat sufletele păgânilor și le-au înrăit împotriva fraților.

3. Așadar, ei au stat acolo multă vreme, cu îndrăznire grăind întru Domnul, Cel ce pentru cuvântul harului Său dădea mărturie făcând semne și minuni prin mâinile lor.

4. Și mulțimea din cetate s-a dezbinat; și unii țineau cu iudeii, iar alții țineau cu apostolii.

5. Iar când păgânii și iudeii, împreună cu mai-marii lor, s-au pornit să-i ocărască și să-i ucidă cu pietre,

6. ei și-au dat seama și au fugit în cetățile Licaoniei, la Listra și Derbe și-n ținutul dimprejur;

7. Și binevesteau acolo.

8. Și în Listra era șezând jos un om neputincios de picioare, fiind olog din pântecele maicii sale și care nu umblase niciodată.

9. El îl asculta pe Pavel când vorbea. Iar acesta, cătând spre el și văzând că are credință să fie vindecat,

10. a zis cu glas puternic: „Ridică-te drept pe picioarele tale!“ și el a sărit și a umblat.

11. Iar mulțimile, văzând ceea ce făcuse Pavel, și-au ridicat glasul în limba licaonă, zicând: „Zeii, luând chip de oameni, s-au coborât la noi...“.

12. Și pe Barnaba îl numeau Zeus; iar pe Pavel, Hermes, fiindcă el era purtătorul cuvântului.

13. Iar preotul lui Zeus, al cărui templu era în fața cetății, a adus la porți tauri și cununi și împreună cu mulțimile voia să le aducă jertfă.

14. Și auzind apostolii Barnaba și Pavel, și-au rupt veșmintele și au sărit în mulțime, strigând

15. și zicând: „Bărbaților, de ce faceți asta?... Și noi suntem oameni tot atât de pătimitori ca și voi, care însă vă binevestim vouă ca de la deșertăciunile acestea să vă întoarceți către Dumnezeul Cel-Viu, Care a făcut cerul și pământul, marea și toate cele ce sunt într-însele

16. și Care-n veacurile trecute a lăsat ca toate neamurile să meargă-n căile lor,

17. deși El pe Sine nu S-a lăsat nemărturisit, făcându-vă bine, dându-vă din cer ploi și timpuri roditoare, umplându-vă inimile de hrană și de bucurie“.

18. Și acestea zicând, de-abia au potolit mulțimile să nu le aducă jertfă.

19. Dar de la Antiohia și de la Iconiu au venit iudei care, înduplecând mulțimile, l-au lovit pe Pavel cu pietre; și l-au târât afară din cetate, crezând că a murit.

20. Dar înconjurându-l ucenicii, el s-a sculat și a intrat în cetate. Și a doua zi s-a dus cu Barnaba la Derbe.

21. Și binevestind ei în cetatea aceea și făcând ucenici mulți, s-au înapoiat la Listra, la Iconiu și la Antiohia,

22. întărind sufletele ucenicilor și îndemnându-i să stăruie în credință, că „prin multe necazuri trebuie să intrăm în împărăția lui Dumnezeu“.

23. Și hirotonindu-le preoți în fiecare Biserică, rugându-se cu postiri, i-au încredințat Domnului în Care crezuseră.

24. Și străbătând Pisidia, au venit în Pamfilia.

25. Și după ce au grăit cuvântul Domnului în Perga, au coborât la Atalia.

26. Și de acolo au mers cu corabia spre Antiohia, de unde fuseseră ei încredințați harului lui Dumnezeu spre lucrarea pe care-au împlinit-o.

27. Și venind și adunând Biserica, au vestit câte a făcut Dumnezeu cu ei și că El le-a deschis păgânilor ușa credinței.

28. Și nu puțină vreme au rămas acolo cu ucenicii.