Biblia: Versiunea Anania

1. Atunci s-a dus Moise şi a grăit cuvintele acestea tuturor fiilor lui Israel

2. Şi le-a zis: „Eu acum sunt de o sută douăzeci de ani şi nu mai pot intra şi ieşi şi Domnul mi-a zis: Tu nu vei trece Iordanul acesta,

3. Ci va merge înaintea ta Însuşi Domnul Dumnezeul tău şi va stârpi El pe popoarele acestea de la faţa ta şi tu le vei stăpâni; şi Iosua va merge înaintea ta, cum a zis Domnul.

4. Și va face Domnul cu ei cum a făcut şi cu Sihon şi cu Og, regii Amoreilor, care erau dincoace de Iordan, şi cum a făcut cu pământul acelora pe care i-a pierdut;

5. Îi va da Domnul pe ei vouă şi veţi face cu ei după poruncile pe care vi le-am spus eu.

6. Fiţi tari şi curajoşi, nu vă temeţi, nu vă îngroziţi, nici nu vă spăimântaţi de ei, că Domnul Dumnezeul tău va merge El Însuşi cu tine şi nu se va depărta de tine, nici nu te va părăsi“.

7. Apoi a chemat Moise pe Iosua şi înaintea ochilor tuturor Israeliţilor i-a zis: „Fii tare şi curajos, că tu vei intra cu poporul acesta în pământul pe care Domnul S-a jurat părinţilor lui să i-l dea şi tu i-l vei împărţi în părţi de moştenire.

8. Domnul Însuşi va merge înaintea ta; El Însuşi va fi cu tine şi nu se va depărta de tine, nici te va părăsi; nu te teme, nici nu te spăimânta“.

9. Apoi a scris Moise legea aceasta şi a dat-o preoţilor, fiilor leviţilor, care purtau chivotul legii Domnului, şi tuturor bătrânilor fiilor lui Israel.

10. Şi le-a poruncit Moise acestora şi le-a zis: „După trecerea a şapte ani, în anul iertării, la sărbătoarea corturilor,

11. Când tot Israelul va veni să se înfăţişeze înaintea feţei Domnului Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege Domnul, să citeşti legea aceasta înaintea a tot Israelul şi în auzul lui;

12. Să aduni poporul, bărbaţii, femeile, copiii şi pe străinii tăi care se vor afla în cetăţile tale, ca să audă şi să înveţe şi ca să se teamă de Domnul Dumnezeul vostru şi ca să se silească să împlinească toate cuvintele legii acesteia.

13. Fiii lor care nu ştiu vor auzi şi vor învăţa a se teme de Domnul Dumnezeul vostru în toate zilele, cât veți trăi pe pământul în care treceţi voi peste Iordan ca să-l stăpâniţi“.

14. După aceea a zis Domnul către Moise: „Iată s-a apropiat clipa în care să mori; cheamă pe Iosua şi staţi la uşa cortului adunării, că Eu îi voi da poveţe!“. Şi a venit Moise cu Iosua şi au stat la uşa cortului adunării.

15. Atunci S-a arătat Domnul în cort, în stâlp de nor, şi stâlpul de nor a stat la uşa cortului adunării.

16. Şi a zis Domnul către Moise: „Iată, tu te vei odihni cu părinţii tăi, iar poporul acesta se va scula şi se va desfrâna după dumnezeii străini ai pământului aceluia în care va intra, iar pe Mine Mă va părăsi şi va călca legământul Meu, pe care l-am încheiat cu el;

17. Pentru aceasta se va aprinde mânia Mea asupra lui în ziua aceea şi-i voi părăsi, Îmi voi ascunde faţa de la ei şi vor fi omorâţi şi-i vor ajunge mulţime de necazuri şi greutăţi şi atunci Israel va zice: Aceste necazuri nu m-au ajuns ele oare pentru că nu este Domnul Dumnezeul meu în mijlocul meu?

18. Dar Eu Îmi voi ascunde faţa Mea de la el în ziua aceea, pentru toate fărădelegile lui pe care le-a făcut el, întorcându-se la alţi dumnezei.

19. Aşadar, scrie-ţi cuvintele cântării acesteia şi învaţă pe fiii lui Israel şi le-o pune în gura lor, pentru ca această cântare să-Mi fie mărturie printre fiii lui Israel.

20. Căci Eu îi voi duce în pământul cel bun, unde curge lapte şi miere, după cum M-am jurat părinţilor lor, şi vor mânca, se vor sătura, se vor îngrăşa, se vor îndrepta spre alţi dumnezei şi vor sluji acelora, iar pe Mine Mă vor lepăda şi vor călca legământul Meu, pe care l-am dat lor.

21. Dar când îi vor ajunge mulţime de nenorociri şi de necazuri, atunci cântarea aceasta va fi mărturie împotriva lor, căci ea nu va pieri din gura lor şi din gura urmaşilor lor. Cunosc Eu cugetele lor pe care le au ei acum, înainte de a-i duce în pământul cel bun pentru care M-am jurat părinţilor lor“.

22. Şi a scris Moise cântarea aceasta în ziua aceea şi a spus-o fiilor lui Israel.

23. Iar Domnul a poruncit lui Iosua Navi şi i-a zis: „Fii tare şi curajos, căci tu vei duce pe fiii lui Israel în pământul pentru care M-am jurat lor, şi Eu voi fi cu tine“.

24. Când a scris Moise în carte toate cuvintele legii acesteia până la sfârşit,

25. Atunci Moise a poruncit leviţilor care purtau chivotul legii Domnului

26. Şi a zis: „Luaţi această carte a legii şi o puneţi de-a dreapta chivotului legii Domnului Dumnezeului vostru şi va fi ea acolo mărturie împotriva ta.

27. Că eu cunosc îndărătnicia ta şi cerbicia ta; dacă şi acum, când trăiesc eu cu voi, sunteţi îndărătnici înaintea Domnului, dar cu cât mai mult veţi fi după moartea mea?

28. Chemaţi la mine pe toţi bătrânii seminţiilor voastre şi pe judecătorii voştri şi pe căpeteniile voastre şi eu voi spune în auzul lor cuvintele acestea şi voi chema martori împotriva lor cerul şi pământul;

29. Căci ştiu eu că după moartea mea vă veţi răzvrăti şi vă veţi abate de la calea pe care v-am arătat-o eu; în zilele cele de apoi vă vor ajunge necazuri, pentru că veţi face rău înaintea ochilor Domnului Dumnezeu, mâniindu-L cu lucrurile mâinilor voastre“.

30. Şi a rostit Moise în auzul întregii obşti a Israeliţilor cuvintele cântării acesteia până la sfârşit: