1. Căci orice arhiereu, fiind luat dintre oameni, pentru oameni este pus în slujba lui Dumnezeu, ca să aducă daruri și jertfe pentru păcate.
2. El poate fi îngăduitor cu cei neștiutori și rătăciți, deoarece și el e cuprins de slăbiciune,
3. și din această pricină dator este ca pentru păcate să aducă jertfe și pentru el însuși, așa ca și pentru popor.
4. Și nimeni nu-și ia singur cinstea aceasta, ci numai cel chemat de Dumnezeu, precum Aaron.
5. Așa și Hristos, nu El și-a dat Luiși slava de a deveni Arhiereu, ci Acela Care I-a grăit: Fiul Meu ești Tu, Eu astăzi Te-am născut,
6. așa cum în alt loc El zice: Tu ești preot în veac, după rânduiala lui Melchisedec.
7. El este Cel ce, în zilele trupului Său, cu strigăt tare și cu lacrimi a adus cereri și rugăciuni către Cel care putea să-L mântuiască din moarte; și ascultat a fost, de dragul evlaviei Sale.
8. Și cu toate că era Fiu, din cele ce-a pătimit a învățat ascultarea
9. și, odată devenit desăvârșit, tuturor celor ce-L ascultă le-a devenit pricină de mântuire veșnică,
10. numit de Dumnezeu Arhiereu după rânduiala lui Melchisedec.
11. Despre aceasta avem multe de spus, și greu este de tâlcuit, pentru că voi v-ați făcut greoi la auz.
12. Fiindcă voi, cei ce de multă vreme ar fi trebuit să fiți învățători, încă mai aveți nevoie ca cineva să vă învețe întâile gânguriri ale cuvintelor lui Dumnezeu; și ați ajuns să aveți nevoie de lapte, nu de hrană tare.
13. Că tot cel ce se hrănește cu lapte e un nepriceput în cuvântul dreptății, fiindcă e prunc;
14. iar hrana tare e pentru cei desăvârșiți, care prin sârguință au simțurile deprinse să deosebească binele și răul.