1. Dar lucrul cel mai de seamă-n cele spuse este acela că noi un astfel de Arhiereu avem, Care a șezut de-a dreapta tronului Slavei în ceruri,
2. slujitor al altarului și al cortului celui adevărat, pe care nu un om l-a ridicat, ci Dumnezeu.
3. Fiindcă orice arhiereu este pus să aducă daruri și jertfe; ca urmare, era de trebuință ca și Acesta să aibă ceva de adus.
4. Dacă deci ar fi pe pământ, El n-ar fi nici măcar preot, de vreme ce sunt: aceia care aduc darurile potrivit legii,
5. cei ce slujesc pecetea și umbra celor cerești, așa cum dumnezeiește i s-a poruncit lui Moise când avea să ridice cortul: Ia seama – i se spune – să faci totul după izvodul ce ți-a fost arătat în munte.
6. Acum însă [Arhiereul nostru] a dobândit o slujire cu atât mai înaltă cu cât El este și Mijlocitor al unui testament mai bun, care a fost întemeiat pe mai bune făgăduințe.
7. Căci dacă acel prim [testament] ar fi fost fără cusur, nu s-ar fi căutat loc pentru un al doilea.
8. Or, ceea ce le zice le-o zice mustrându-i: Iată vin zile, zice Domnul, când voi face un nou legământ cu casa lui Israel și cu casa lui Iuda;
9. nu după legământul pe care l-am făcut cu părinții lor în ziua când i-am luat de mână ca să-i scot din țara Egiptului; pentru că ei n-au rămas în legământul Meu, de aceea și Eu i-am părăsit – zice Domnul.
10. Că acesta este legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel după acele zile – zice Domnul: pune-voi legile Mele în cugetul lor, și-n inima lor le voi scrie, și le voi fi lor Dumnezeu și ei Îmi vor fi Mie popor.
11. Și nu va mai învăța fiecare pe vecinul său și fiecare pe fratele său, zicând: Cunoaște-L pe Domnul!, fiindcă toți Mă vor cunoaște, de la cel mai mic al lor pân-la cel mai mare;
12. că milostiv voi fi cu nedreptățile lor, iar de păcatele lor nu-Mi voi mai aduce-aminte.
13. Dar zicând nou, l-a învechit pe cel dintâi. Iar ceea ce se învechește și îmbătrânește, aproape-i de pieire.