Capitolul12|Mărturisirea deschisă și fără frică a Evangheliei.Păcatul împotriva Duhului Sfânt.Parabola bogatului nesăbuit.Încrederea în bunătatea lui Dumnezeu.Semnele vremii.Slugile veghetoare.Iisus, pricină de dezbinare.
1. Între timp, adunându-se mulțime de oameni – atât de mare încât se călcau unii pe alții –, Iisus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: „Feriți-vă de aluatul fariseilor, care este fățărnicia;
Despre aluatul fariseilor
2. că nimic nu este acoperit care să nu se descopere și nimic ascuns care să nu fie cunoscut.
Despre lumină ca bun al tuturor
3. De aceea, câte ați spus la întuneric se vor auzi la lumină; și ceea ce ați vorbit la ureche, în cămări, se va propovădui de pe acoperișuri.
4. Dar vă spun Eu vouă, prietenii Mei: Să nu vă temeți de cei ce ucid trupul și după aceea nimic mai mult nu pot face.
5. Vă voi arăta însă de cine să vă temeți: Temeți-vă de acela care, după ce a ucis, are putere să arunce în gheenă; da, v-o spun Eu vouă, de acela să vă temeți!
6. Nu se vând oare cinci vrăbii cu doi bani? Și nici una din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu;
7. cât despre voi, și perii capului vostru, toți sunt numărați. Să nu vă temeți: voi sunteți mai de preț decât multe vrăbii.
8. Dar vă spun: Pe tot cel ce Mă va mărturisi pe Mine înaintea oamenilor, și Fiul Omului îl va mărturisi înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
Despre mărturisirea lui Hristos în fața oamenilor
9. Iar cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, lepădat va fi înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
Despre mărturisirea lui Hristos în fața oamenilor
10. Oricine va spune un cuvânt împotriva Fiului Omului, va fi iertat; dar cel ce va blasfemia împotriva Duhului Sfânt, nu va fi iertat.
Despre blasfemia împotriva Sfântului Duh
11. Iar când vă vor duce în sinagogi și la dregători și la stăpâniri, nu vă îngrijiți cum sau ce să răspundeți sau ce să spuneți,
12. că Duhul Sfânt, în chiar ceasul acela, vă va învăța ce trebuie să spuneți“.
13. Zisu-I-a cineva din mulțime: „Învățătorule, spune-i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine“.
14. Iar El i-a zis: „Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărțitor peste voi?“
15. Și a zis către ei: „Luați seama și păziți-vă de toată lăcomia, căci viața cuiva nu stă în prisosul avuțiilor sale“.
Despre iubirea de averi
16. Și le-a spus această parabolă: „Unui om bogat i-a rodit din belșug țarina.
Parabola bogatului nesăbuit
Despre iubirea de averi
17. Și el cugeta în sine, zicând: Ce voi face, că n-am unde să-mi adun roadele?
Parabola bogatului nesăbuit
Despre iubirea de averi
18. Și a zis: Aceasta voi face: Strica-voi hambarele mele și mai mari le voi zidi și-mi voi strânge acolo tot grâul meu și bunătățile mele;
Parabola bogatului nesăbuit
Despre iubirea de averi
19. Și-i voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunătăți strânse pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea, veselește-te!...
Parabola bogatului nesăbuit
Despre iubirea de averi
20. Dar Dumnezeu i-a zis: Nebunule!, în noaptea aceasta îți vor cere sufletul. Și cele ce-ai pregătit ale cui vor fi?
Parabola bogatului nesăbuit
Despre iubirea de averi
21. Așa se întâmplă cu cel ce-și adună sieși comori, și nu întru Dumnezeu se îmbogățește“.
Parabola bogatului nesăbuit
Despre iubirea de averi
22. Și a zis către ucenicii Săi: „De aceea vă spun: Nu purtați grijă pentru viața voastră ce veți mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veți îmbrăca.
Despre nesocotirea celor lumești și încrederea în bunătatea lui Dumnezeu
23. Viața este mai mult decât hrana și trupul decât îmbrăcămintea.
Despre nesocotirea celor lumești și încrederea în bunătatea lui Dumnezeu
24. Priviți la corbi, că nici nu seamănă, nici nu seceră; ei n-au cămară, nici hambar, și Dumnezeu îi hrănește. Cu mult altceva sunteți voi decât păsările!
Despre nesocotirea celor lumești și încrederea în bunătatea lui Dumnezeu
25. Și cine dintre voi, purtându-și de grijă, poate să-i adauge staturii sale un cot?
Despre nesocotirea celor lumești și încrederea în bunătatea lui Dumnezeu
26. Deci, dacă nici cel mai mic lucru nu-l puteți face, de ce duceți voi grijă de celelalte?
Despre nesocotirea celor lumești și încrederea în bunătatea lui Dumnezeu
27. Priviți crinii cum cresc; nu torc, nici nu țes, dar vă spun Eu vouă că nici Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei.
Despre nesocotirea celor lumești și încrederea în bunătatea lui Dumnezeu
28. Iar dacă iarba, care azi e pe câmp iar mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu așa o îmbracă, cu cât mai mult pe voi, puțin-credincioșilor?
Despre nesocotirea celor lumești și încrederea în bunătatea lui Dumnezeu
29. Și să nu căutați voi ce veți mânca și ce veți bea, și nu fiți îngrijorați,
Despre nesocotirea celor lumești și încrederea în bunătatea lui Dumnezeu
30. că pe toate acestea păgânii lumii le caută; dar Tatăl vostru știe că aveți nevoie de ele;
Despre nesocotirea celor lumești și încrederea în bunătatea lui Dumnezeu
31. ci căutați mai întâi împărăția Lui, și toate acestea vi se vor adăuga.
Despre nesocotirea celor lumești și încrederea în bunătatea lui Dumnezeu
32. Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru a binevoit să vă dea împărăția.
33. Vindeți-vă averile și dați milostenie; faceți-vă pungi care nu se învechesc, comoară nesfârșită în ceruri, unde fur nu se apropie, nici molie n-o strică;
Despre iubirea de averi
34. fiindcă unde vă este comoara, acolo va fi și inima voastră.
Despre iubirea de averi
35. Să vă fie mijlocurile-ncinse și făcliile aprinse;
Despre slugile veghetoare și privegherea așteptării mântuitoare
36. Și fiți asemenea oamenilor care-și așteaptă stăpânul când se va întoarce de la nuntă, ca venind el și bătând, îndată să-i deschidă.
Despre slugile veghetoare și privegherea așteptării mântuitoare
37. Fericiți sunt servii aceia pe care stăpânul, când vine, îi va afla priveghind. Adevăr vă spun, că se va încinge și-i va pune la masă și, venind lângă ei, le va sluji.
Despre slugile veghetoare și privegherea așteptării mântuitoare
38. Fie că va veni la straja a doua, fie că va veni la straja a treia, fericiți sunt ei de-i va găsi așa.
Despre slugile veghetoare și privegherea așteptării mântuitoare
39. Dar s-o știți pe asta, că de-ar ști stăpânul casei în care ceas vine furul, ar veghea și n-ar lăsa să i se spargă casa.
Despre slugile veghetoare și privegherea așteptării mântuitoare
40. Așadar, și voi fiți gata, că Fiul Omului vine în ceasul în care nu gândiți“.
Despre slugile veghetoare și privegherea așteptării mântuitoare
41. Și I-a zis Petru: „Doamne, parabola aceasta o spui pentru noi, sau și pentru toți?“
Despre slugile veghetoare și privegherea așteptării mântuitoare
42. Și a zis Domnul: „Cine este iconomul credincios și înțelept pe care stăpânul îl va pune peste slugile sale, ca să le dea la vreme măsura lor de grâu?
Despre slugile veghetoare și privegherea așteptării mântuitoare
43. Fericit este servul acela pe care, când vine stăpânul său, îl va găsi făcând așa.
Despre slugile veghetoare și privegherea așteptării mântuitoare
44. Adevăr vă spun că peste toate avuțiile sale îl va pune.
Despre slugile veghetoare și privegherea așteptării mântuitoare
45. Dar dacă servul acela va zice în inima sa: Stăpânul meu întârzie să vină!, și va începe să-i bată pe slujitori și pe slujnice și să mănânce și să bea și să se îmbete,
Despre slugile veghetoare și privegherea așteptării mântuitoare
46. veni-va stăpânul acelui serv în ziua în care el nu gândește și în ceasul în care el nu știe și-l va tăia în două, iar partea lui o va pune cu cei necredincioși.
Despre slugile veghetoare și privegherea așteptării mântuitoare
47. Și servul acela care a știut voia stăpânului și n-a pregătit nimic, nici n-a făcut după voia lui, mult va fi bătut.
Despre slugile veghetoare și privegherea așteptării mântuitoare
48. Iar cel care n-a știut, dar a făcut lucruri vrednice de bătaie, puțin va fi bătut. De la cel căruia i s-a dat mult, mult se va cere; și de la cel căruia i s-a încredințat mult, mai mult se va cere.
Despre slugile veghetoare și privegherea așteptării mântuitoare
49. Foc am venit s-arunc pe pământ, și cât aș vrea să fie-acum aprins!
50. Și cu botez am a Mă boteza, și câtă nerăbdare am până ce se va-mplini!
51. Pare-vi-se c-am venit să dau pace pe pământ? Vă spun că nu, ci dezbinare.
Iisus, pricină de dezbinare
52. Că de-acum înainte cinci într-o casă vor fi dezbinați: trei contra doi și doi contra trei.
Iisus, pricină de dezbinare
53. Dezbinați vor fi tatăl împotriva fiului și fiul împotriva tatălui, mama împotriva fiicei și fiica împotriva mamei, soacra împotriva nurorii sale și nora împotriva soacrei“.
Iisus, pricină de dezbinare
54. Dar și mulțimilor le spunea: „Când vedeți un nor ridicându-se dinspre apus, îndată ziceți că vine ploaie, și așa este;
55. iar când vedeți vântul suflând de la miazăzi, ziceți că va fi arșiță, și așa este.
56. Fățarnicilor! Fața pământului și a cerului știți s-o deslușiți, dar vremea aceasta, pe ea cum de nu știți s-o deslușiți?
57. Dar de ce nu judecați prin voi înșivă ce este drept?
58. Și când mergi cu pârâșul tău la judecător, dă-ți silința ca pe drum să te scuturi de el, ca nu cumva să te târască la judecător și judecătorul să te dea pe mâna temnicerului și temnicerul să te-arunce-n temniță.
59. Îți spun Eu ție: Nu vei ieși de-acolo până ce nu vei plăti și cel din urmă ban“.