1. Și pe când ieșea El din templu, unul dintre ucenicii Săi I-a zis: „Privește, învățătorule, ce pietre!, ce zidiri!...“.
2. Dar Iisus i-a zis: „Vezi tu aceste zidiri mărețe?: Piatră pe piatră nu va rămâne din ele, care să nu se risipească“.
3. Și șezând El pe Muntele Măslinilor, în fața templului, Petru, Iacob, Ioan și Andrei L-au întrebat numai ei între ei:
4. „Spune-ne când vor fi acestea? Și care va fi semnul când toate acestea va fi să se plinească?“
5. Iar Iisus a început să le spună: „Luați aminte, să nu vă amăgească cineva.
6. Că mulți vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt!, și pe mulți îi vor amăgi.
7. Iar când veți auzi de războaie și de zvonuri de războaie, să nu vă tulburați, căci ele trebuie să fie; dar încă nu va fi sfârșitul.
8. Și neam peste neam se va ridica și împărăție peste împărăție; cutremure vor fi pe alocuri, și foamete și tulburări vor fi. Acestea sunt începutul durerilor nașterii.
9. Luați seama la voi înșivă. Că din pricina Mea vă vor da în adunări și veți fi bătuți în sinagogi și veți sta înaintea conducătorilor și a împăraților, spre mărturie lor.
10. Și trebuie ca mai întâi Evanghelia să se propovăduiască la toate neamurile.
11. Iar când vă vor duce să vă predea, nu vă îngrijiți dinainte ce veți vorbi, ci să vorbiți ceea ce vi se va da vouă în ceasul acela. Că nu voi sunteți cei ce veți vorbi, ci Duhul Sfânt.
12. Și frate pe frate va da la moarte, și tată pe fiu; și copiii se vor răzvrăti împotriva părinților și-i vor ucide.
13. Și de toți veți fi urâți din pricina numelui Meu; dar cel ce va răbda până la sfârșit, acela se va mântui.
14. Iar când veți vedea urâciunea pustiirii, cea prezisă de profetul Daniel, stând unde nu se cuvine – cine citește, să înțeleagă –, atunci cei ce vor fi în Iudeea să fugă în munți;
15. Și cel ce va fi pe acoperiș să nu se coboare, nici să intre să-și ia ceva din casa sa;
16. Și cel ce va fi în țarină să nu se întoarcă îndărăt să-și ia haina.
17. Dar vai de cele ce vor fi însărcinate și de cele ce vor alăpta în zilele acelea!
18. Rugați-vă, dar, ca fuga voastră să nu fie iarna.
19. Că necaz va fi în zilele acelea, cum n-a mai fost până acum de la-nceputul zidirii pe care a zidit-o Dumnezeu, și nici nu va mai fi.
20. Și dacă Domnul n-ar fi scurtat zilele acelea, nici un trup n-ar mai scăpa; dar El a scurtat acele zile de dragul celor aleși, pe care El i-a ales.
21. Și dacă va zice atunci cineva: Iată, aici este Hristos!, sau: Iată, acolo!, să nu credeți.
22. Că se vor scula hristoși mincinoși și profeți mincinoși și vor face semne și minuni ca să-i ducă în rătăcire, de se poate, pe cei aleși.
23. Dar voi luați seama! Iată, pe toate vi le-am spus de mai-nainte.
24. Ci în acele zile, după necazul acela, soarele se va întuneca și luna nu-și va mai da lumina.
25. Și stelele vor cădea din cer și puterile cele din ceruri se vor clătina.
26. Și atunci îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori, cu putere multă și cu slavă.
27. Și atunci pe îngerii Săi îi va trimite și pe aleșii Săi îi va aduna din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului.
28. Învățați de la smochin parabola: Când mlădița lui se face fragedă și înfrunzește, știți că vara e aproape.
29. Tot așa și voi, când le veți vedea pe acestea plinindu-se, să știți că El este aproape, lângă uși.
30. Adevăr vă grăiesc că neamul acesta nu va trece până ce toate acestea nu vor fi.
31. Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
32. Iar despre ziua aceea și despre ceasul acela nimeni nu știe, nici îngerii din cer, nici Fiul, ci numai Tatăl.
33. Luați aminte, privegheați și vă rugați, că nu știți când va fi vremea aceea.
34. E ca un om care a plecat departe, și-a lăsat casa, a dat puterea pe mâna slugilor, fiecăruia lucrarea lui, iar portarului i-a poruncit să vegheze.
35. Așadar, privegheați, că nu știți când va veni stăpânul casei: seara, ori la miezul nopții, ori la cântatul cocoșilor, ori dimineața;
36. ca nu cumva, venind fără veste, să vă găsească dormind.
37. Iar ceea ce vă spun vouă le spun tuturor: Privegheați!“