Capitolul14|Ungerea din Betania.Trădarea lui Iuda.Cina cea de Taină.Rugăciunea din Ghetsimani.Arestarea lui Iisus.Iisus în fața sinedriului.Lepădarea lui Petru.
1. Și peste două zile erau Paștile și Azimele. Și arhiereii și cărturarii căutau cum să-L prindă cu vicleșug, ca să-L omoare.
2. Dar ziceau: „Nu în ziua praznicului, ca să nu fie tulburare în popor“.
3. Și fiind El în Betania, în casa lui Simon Leprosul, în timp ce ședea la masă a venit o femeie având un alabastru cu mir de nard curat, de mare preț; și spărgând vasul, a vărsat mirul pe capul Lui.
4. Dar erau unii care murmurau în sinea lor, zicând: „De ce s-a făcut această risipă de mir?;
5. că mirul acesta putea să fie vândut cu peste trei sute de dinari și să li se dea săracilor“. Și murmurau împotriva ei.
6. Dar Iisus a zis: „Lăsați-o, de ce-i faceți supărare? Bun lucru a făcut ea pentru Mine.
7. Că pe săraci îi aveți pururea cu voi și puteți să le faceți bine oricând vreți, dar pe Mine nu Mă aveți pururea.
8. Ea a făcut ceea ce avea de făcut: mai dinainte Mi-a uns trupul cu mir, spre îngropare.
9. Adevăr vă spun Eu vouă: Oriunde se va propovădui Evanghelia, în toată lumea, se va spune și ce a făcut ea, spre pomenirea ei“.
10. Iar Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus la arhierei ca să li-L dea pe Iisus în mână.
11. Și auzind ei, s-au bucurat și au făgăduit să-i dea bani. Și el căuta cum să-L dea în mâna lor la un prilej potrivit.
12. Iar în ziua cea dintâi a Azimelor, când jertfeau Paștile, ucenicii Săi L-au întrebat: „Unde vrei să mergem să-ți gătim, ca să mănânci Paștile?“
13. Și a trimis doi din ucenicii Săi și le-a zis: „Mergeți în cetate și vă va întâmpina un om ducând un urcior cu apă; mergeți după el;
14. Și acolo unde va intra el, spuneți-i stăpânului casei că învățătorul zice: Unde este odaia în care să mănânc Paștile împreună cu ucenicii Mei?
15. Iar el vă va arăta un foișor mare, gata așternut. Acolo să pregătiți pentru noi“.
16. Și au ieșit ucenicii și au venit în cetate și au găsit așa cum le spusese El și au pregătit Paștile.
17. Iar făcându-se seară, a venit cu cei doisprezece.
18. Și pe când ședeau la masă și mâncau, Iisus a zis: „Adevăr vă grăiesc că unul dintre voi, care mănâncă împreună cu Mine, Mă va vinde“.
19. Ei au început să se întristeze și să-I zică unul câte unul: „Nu cumva sunt eu?...“.
20. Iar El le-a zis: „Unul din cei doisprezece, care întinge cu mine în blid.
21. Că Fiul Omului merge cum este scris despre El; dar vai acelui om prin care Fiul Omului este vândut! Bine era de omul acela dacă nu s-ar fi născut!“
22. Și pe când mâncau, Iisus a luat pâine și, binecuvântând, a frânt și le-a dat și a zis: „Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu“.
23. Și luând paharul, mulțumind, le-a dat și au băut din el toți;
24. Și le-a zis: „Acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, carele pentru mulți se varsă.
25. Adevăr vă grăiesc că de acum nu voi mai bea din rodul viței până în ziua aceea când îl voi bea, nou, întru împărăția lui Dumnezeu“.
26. Și după ce au cântat imnuri, au ieșit la Muntele Măslinilor.
27. Și le-a zis Iisus: „În această noapte toți vă veți poticni, că scris este: Bate-voi păstorul și se vor risipi oile;
28. dar după ce voi învia, voi merge mai înainte de voi în Galileea“.
29. Iar Petru I-a zis: „Chiar dacă toți se vor poticni, eu unul, nu!“
30. Și i-a zis Iisus: „Adevăr îți grăiesc că astăzi, în noaptea aceasta, mai înainte de a cânta cocoșul de două ori, tu de trei ori te vei fi lepădat de Mine“.
31. El însă spunea cu mai mare stăruință: „Și de-ar fi să mor cu Tine, nu Te voi tăgădui!...“. Și tot așa spuneau toți.
32. Și au venit într-un loc al cărui nume este Ghetsimani și le-a zis ucenicilor Săi: „Ședeți aici până ce Mă voi ruga“.
33. Și i-a luat cu El pe Petru și pe Iacob și pe Ioan; și a început a Se tulbura și a Se mâhni
34. și le-a zis: „Întristat de moarte îmi este sufletul... Rămâneți aici și privegheați“.
35. Și mergând puțin mai înainte, a căzut cu fața la pământ și Se ruga ca, de este cu putință, ceasul acela să treacă pe-alături de El.
36. Și zicea: „Avva, Părinte, toate-ți sunt cu putință. Depărtează paharul acesta de la Mine!... Dar fie nu ce voiesc Eu, ci ce voiești Tu!“
37. Și a venit și i-a găsit dormind și i-a zis lui Petru: „Simone, dormi? Un ceas n-ai fost în stare să priveghezi?...
38. Privegheați și vă rugați, ca să nu intrați în ispită. Că duhul este osârduitor, dar trupul neputincios.“
39. Și mergând iarăși, S-a rugat spunând același cuvânt.
40. Și din nou venind, i-a găsit dormind; că ochii le erau îngreuiați; și nu știau ce să-I răspundă.
41. Și a venit a treia oară și le-a zis: „De-acum dormiți și odihniți-vă!... Destul! A sosit ceasul. Iată, Fiul Omului este dat în mâinile păcătoșilor.
42. Sculați-vă să mergem. Iată, s-a apropiat cel care M-a vândut“.
43. Și îndată, în timp ce El încă vorbea, a venit Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, și cu el o gloată cu săbii și cu ciomege, de la arhierei, de la cărturari și de la bătrâni.
44. Iar trădătorul le dăduse semn, zicând: „Cel pe care-l voi săruta, acela este. Prindeți-l și duceți-l sub pază“.
45. Și venind îndată și apropiindu-se de El, I-a zis: „Învățătorule!...“. Și L-a sărutat.
46. Iar ei au pus mâna pe El și L-au prins.
47. Unul din cei care stăteau pe lângă El, scoțând sabia, a lovit-o pe sluga arhiereului și i-a tăiat urechea.
48. Și răspunzând, Iisus le-a zis: „Ca la un tâlhar ați ieșit, cu săbii și ciomege, ca să Mă prindeți.
49. În fiecare zi eram la voi în templu, învățând, și nu M-ați prins. Dar acestea sunt ca să se plinească Scripturile“.
50. Atunci, părăsindu-L, toți au fugit.
51. Iar un tânăr mergea după El, învelit într-un cearșaf pe trupul gol; și l-au prins,
52. dar el, lăsând cearșaful, a fugit gol.
53. Și L-au dus pe Iisus la arhiereu; și s-au adunat toți arhiereii și bătrânii și cărturarii.
54. Iar Petru, de departe, a mers după El până înlăuntru în curtea arhiereului; și ședea cu slugile, încălzindu-se la foc.
55. Arhiereii și tot sinedriul căutau mărturie împotriva lui Iisus, ca să-L omoare, dar nu găseau.
56. Că mulți mărturiseau mincinos împotriva Lui, dar mărturiile nu se potriveau.
57. Și ridicându-se unii, au dat mărturie mincinoasă împotriva Lui, zicând:
58. „Noi l-am auzit spunând așa: Voi dărâma acest templu făcut de mână și în trei zile voi clădi altul, nefăcut de mână“.
59. Dar nici așa, mărturia lor nu era la fel.
60. Și sculându-se arhiereul în mijloc, L-a întrebat pe Iisus, zicând: „Nimic nu răspunzi la tot ce mărturisesc aceștia împotriva ta?“
61. Iar El tăcea și nu răspundea nimic. Iarăși L-a întrebat arhiereul și I-a zis: „Ești tu Hristosul, fiul Celui-Binecuvântat?“
62. Iar Iisus i-a zis: „Eu sunt, și-L veți vedea pe Fiul Omului șezând de-a dreapta Puterii și venind pe norii cerului“.
63. Iar arhiereul, sfâșiindu-și hainele, a zis: „Ce trebuință mai avem de martori?
64. Ați auzit blasfemia! Ce părere aveți?...“. Iar ei toți au judecat că vrednic e de moarte.
65. Și au început unii să-L scuipe și să-I acopere fața și să-L bată cu pumnii și să-I zică: „Profețește!...“. Și slugile îl băteau cu palmele peste obraz.
66. Și pe când Petru era jos în curte, a venit una din slujnicele arhiereului
67. și văzându-l pe Petru încălzindu-se, s-a uitat la el și i-a zis: „Și tu erai cu Iisus Nazarineanul!“
68. El însă a tăgăduit, zicând: „Nici că știu, nici că înțeleg ce spui“. Și a ieșit afară în fața curții; și a cântat cocoșul.
69. Iar slujnica, văzându-l, a început iarăși să le spună celor de față că și acesta este dintre ei.
70. Iar el din nou a tăgăduit. Și după puțin timp, cei de față i-au zis iarăși lui Petru: „Cu adevărat ești dintre ei, că ești galileean și graiu-ți este asemănător“.
71. Iar el a început să se blesteme și să se jure: „Nu-l cunosc pe omul acesta de care-mi vorbiți...“.
72. Și îndată cocoșul a cântat a doua oară. Și Petru și-a adus aminte de cuvântul pe care i-l spusese Iisus: „Înainte de a cânta cocoșul de două ori, tu de trei ori te vei fi lepădat de Mine“. Și a-nceput să plângă.