1. Așadar, la trei zile după ce Festus a intrat în provincie, s-a suit de la Cezareea la Ierusalim.
2. Și arhiereii și fruntașii iudeilor i s-au rostit împotriva lui Pavel și-l rugau,
3. cerându-i să fie trimis la Ierusalim – ca o favoare împotriva lui –, pregătind ei o cursă ca să-l ucidă pe drum.
4. Dar Festus le-a răspuns că Pavel e păzit în Cezareea și că el însuși avea să plece curând.
5. „Așa că, a zis el, aceia dintre voi care au ceva de spus, să se coboare cu mine; și dacă e ceva rău în acest bărbat, să-l învinovățească“.
6. Și rămânând la ei nu mai mult de opt sau zece zile, s-a coborât în Cezareea; iar a doua zi s-a așezat în scaunul de judecată și a poruncit să fie adus Pavel.
7. Și venind acesta, iudeii coborâți din Ierusalim l-au înconjurat și aduceau împotrivă-i multe și grele învinuiri, pe care nu puteau să le dovedească.
8. Pavel se apăra: „N-am greșit cu nimic, nici față de legea iudeilor, nici față de templu, nici față de cezar“.
9. Iar Festus, voind să facă pe placul iudeilor, i-a răspuns lui Pavel și a zis: „Vrei să mergi la Ierusalim, și-n fața mea să fii judecat acolo pentru acestea?“
10. Iar Pavel a zis: „Stau la scaunul de judecată al cezarului, acolo unde trebuie să fiu judecat! Iudeilor nu le-am făcut nici un rău, așa cum tu o știi mai bine.
11. Dacă am făcut vreo nedreptate și am săvârșit ceva vrednic de moarte, nu mă feresc de moarte; dar dacă nu este nimic din cele de care mă învinuiesc ei, nimeni nu mă poate da lor plocon! Cer să fiu judecat de cezar!“
12. Atunci Festus, după ce a vorbit cu divanul său, a răspuns: „Ai cerut să fii judecat de cezar, la cezar te vei duce!“
13. Și după ce au trecut câteva zile, regele Agrippa și Berenice au sosit la Cezareea ca să-l salute pe Festus.
14. Și rămânând acolo mai multe zile, Festus i-a vorbit regelui despre Pavel, zicând: „Este aici un bărbat pe care Felix l-a lăsat închis,
15. asupra căruia, când am fost eu în Ierusalim, arhiereii și bătrânii iudeilor mi s-au rostit cerându-i osândirea.
16. Eu le-am răspuns că romanii nu au obiceiul să-l dea pe vreun om plocon, înainte ca învinuitul să-i aibă de față pe pârâșii săi și să aibă putința să se apere de învinuire.
17. Deci, după ce s-au adunat ei, și nefăcând eu nici o amânare, am stat pe scaunul de judecată și am poruncit să fie adus bărbatul.
18. Dar când pârâșii s-au ridicat, nu au adus împotrivă-i nici o vină din cele pe care le bănuiam eu,
19. ci aveau cu ei niște întrebări privitoare la propria lor religie și la un oarecare Iisus, mort, despre care Pavel zice că e viu.
20. Și nedumerindu-mă eu cu privire la cercetarea acestor lucruri, l-am întrebat dacă vrea să meargă la Ierusalim și să fie judecat acolo pentru acestea.
21. Dar când Pavel a cerut să fie ținut pentru judecata Augustului, am poruncit să fie ținut până îl voi trimite la cezar“.
22. Iar Agrippa a zis către Festus: „Aș vrea să-l aud și eu pe acest om“. Iar el a zis: „Mâine îl vei auzi“.
23. Deci a doua zi, venind Agrippa și Berenice cu mare alai și intrând în sala de judecată împreună cu tribunii și cu bărbații cei mai de frunte ai cetății, la porunca lui Festus a fost adus Pavel.
24. Și Festus a zis: „Rege Agrippa, și voi toți bărbații care sunteți cu noi de față, îl vedeți pe acela asupra căruia mulțimea iudeilor a mijlocit la mine, și în Ierusalim, și aici, strigând că trebuie ca el să nu mai trăiască.
25. Eu însă am înțeles că nu a făcut nimic vrednic de moarte; dar de vreme ce el însuși a cerut să fie judecat de Augustul, am hotărât să-l trimit.
26. Dar ceva limpede să-i scriu stăpânului despre el, nu am. De aceea l-am adus înaintea voastră, și mai ales în fața ta, rege Agrippa, ca după ce se va face această cercetare să am ce să scriu.
27. Că nepotrivit mi se pare să-l trimit legat fără să arăt învinuirile ce-i stau împotrivă“.